Bustul Papei Ioan Paul al II-lea

Papa Ioan Paul al II-lea - Bust

Bustul Papei Ioan Paul al II-lea este o lucrare de for public realizată din bronz, pe un soclu de marmură, amplasată în Piața Constantin Stahi, la intersecția Bulevardului Schitu Măgureanu cu strada Pictor Constantin Stahi, sectorul 1, București, în apropierea sediului Nunțiaturii Apostolice și în vecinătatea Parcului Cișmigiu. Autorul lucrării este sculptorul sloven de origine bosniacă Mirsad Begić (n. 31 ianuarie 1953, Glamoč, Bosnia și Herțegovina), considerat unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați sculptori din Slovenia. Bustul a fost dezvelit și sfințit la 1 august 2011.

Monumentul a fost amplasat la inițiativa Nunțiaturii Apostolice în România, în colaborare cu Primăria Municipiului București. Bustul a fost pus la dispoziție gratuit de Nunțiul Apostolic din România, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano, iar soclul de marmură a fost achiziționat de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT). La ceremonia de dezvelire au participat Sorin Oprescu — primarul general al Capitalei —, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano — nunțiul apostolic în România — și Înalt Preasfințitul Ioan Robu — arhiepiscopul mitropolit romano-catolic de București.

Dezvelirea bustului a marcat două ocazii simultane: amintirea vizitei istorice pe care Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat-o în România în perioada 7–9 mai 1999 — prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă după Marea Schismă din 1054 —, și beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea, proclamată de Papa Benedict al XVI-lea la 1 mai 2011 în Piața Sfântul Petru din Roma. Piațeta de la intersecția celor două artere a fost redenumită „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea". Monumentul este primul bust al unui Suveran Pontif din spațiul public al Bucureștiului, precedând bustul Papei Francisc (sculptor Darie Dup, 2020), amplasat pe același bulevard, la inițiativa aceleiași Nunțiaturi Apostolice.

Amplasamentul și contextul urban

Piațeta Constantin Stahi și proximitatea Nunțiaturii Apostolice

Bustul Papei Ioan Paul al II-lea este amplasat în Piațeta Constantin Stahi — un mic spațiu public la intersecția Bulevardului Schitu Măgureanu cu strada Pictor Constantin Stahi, sectorul 1, București. Alegerea acestui amplasament nu a fost întâmplătoare: în imediata vecinătate se află sediul Nunțiaturii Apostolice din București, instituția diplomatică a Sfântului Scaun în România. În timpul vizitei sale din mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a fost cazat la Nunțiatura Apostolică, amplasamentul bustului marcând astfel locul cu semnificație directă pentru șederea sa în capitala României. Această alegere conferă monumentului o dimensiune documentară concretă, nu doar comemorativă.

Piațeta se află în vecinătatea imediată a Mănăstirii Schitu Măgureanu — lăcaș de cult ortodox cu hramurile Vovidenia și Sfântul Ierarh Visarion, ctitorie din 1751–1757 a marelui logofăt Constantin Văcărescu și a marelui vistier Mihai Cantacuzino-Măgureanu, reactivat ca schit de călugări în 2013 —, și la câteva sute de metri de Parcul Cișmigiu. Bulevardul Schitu Măgureanu constituie una dintre arterele cu semnificație patrimonială din zona centrală a Capitalei, delimitând la vest Parcul Cișmigiu și legând Piața Kogălniceanu de strada Știrbei Vodă.

Cei doi papi pe Bulevardul Schitu Măgureanu

Bustul Papei Ioan Paul al II-lea (Mirsad Begić, 2011) nu este singurul monument papal de pe Bulevardul Schitu Măgureanu. În iunie 2020, pe același bulevard a fost amplasat un bust al Papei Francisc, realizat de artistul român Darie Dup, în amintirea vizitei Suveranului Pontif în România din 31 mai – 2 iunie 2019 — a doua vizită a unui papă în România, după cea din 1999. Bustul Papei Francisc este, de asemenea, din bronz pe soclu de piatră și a fost realizat la inițiativa Arhiepiscopiei Romano-Catolice, a Nunțiaturii Apostolice și a Primăriei Generale a Municipiului București. Prezența ambelor busturi papale pe același bulevard creează un traseu memorial al celor două vizite apostolice în România.

Procesiunile anuale și viața memorială a monumentului

Bustul Papei Ioan Paul al II-lea a devenit punctul de plecare al procesiunilor anuale organizate de Arhidieceza Romano-Catolică de București cu ocazia comemorării Sfântului Papă, în fiecare an pe 19 octombrie, ziua din calendarul catolic dedicată Sfântului Ioan Paul al II-lea. Procesiunile pornesc de la monument, traversează Bulevardul Schitu Măgureanu și ajung la Catedrala Sfântul Iosif din Calea Victoriei — lăcașul principal al Arhidiecezei Romano-Catolice din București, unde se păstrează relicva Sfântului Ioan Paul al II-lea: o bucată de pânză cu picături de sânge ale Suveranului Pontif, dăruită Catedralei Sfântul Iosif la 19 mai 2011 de cardinalul Stanisław Dziwisz, arhiepiscop emerit de Cracovia și fost secretar personal al Papei Ioan Paul al II-lea. Aceste procesiuni anuale transformă monumentul dintr-un obiect static de for public într-un nod viu al practicii comunitare romano-catolice din București.

Descrierea bustului

Materialul și compoziția generală

Bustul este executat din bronz, montat pe un soclu din marmură. Ansamblul urmează tipologia clasică a bustului de for public: portretul din bronz, cu umerii și pieptul incluse, fixat pe un suport vertical din piatră cu inscripții. Bronzul capătă în timp o patină caracteristică, cu nuanțe de brun și verde, produsă de oxidarea suprafețelor metalice expuse intemperiilor. Contrastul cromatic dintre bronzul întunecat al bustului și marmura clară a soclului subliniază prezența plastică a lucrării în spațiul public al piațetei.

Portretul plastic

Bustul îl reprezintă pe Papa Ioan Paul al II-lea în veșmintele pontificale caracteristice: sutana albă, pelerină și solideu — acoperitoarea capului specifică rangului papal. Figura este redată la vârsta pontificatului matur, cu trăsăturile recognoscibile din imaginile publice ale anilor 1980–1990: fruntea înaltă, pomeții bine conturați, privirea concentrată. Mirsad Begić, sculptor cu o practică îndelungată în portretistica de for public — autorul portretelor unor personalități de marcă din Slovenia și alte țări europene —, a optat pentru un tratament realist al figurii, urmărind individualizarea portretistică în detrimentul generalizării ceremoniale.

Veșmintele pontificale sunt redate cu atenție la detaliu: drapajele sutanei, pelerina și elementele colierului pectoral sunt vizibile în bronz, conferind figurii greutatea vizuală a funcției papale fără a cădea în registrul triumfalist. Expresia feței este gravă și senină — profilul unui om de credință și de autoritate morală, nu al unui personaj politic sau militar. Această alegere stilistică este în acord cu practica generală a lui Begić în portretistica monumentală, caracterizată de căutarea psihologiei individuale a subiectului și de evitarea convențiilor iconografice rigide.

Soclul și inscripțiile

Soclul din marmură pe care este fixat bustul are o formă paralelipipedică verticală, proporționată față de dimensiunile bustului pentru a asigura vizibilitatea portretului la nivelul privirii unui pieton. Pe fețele soclului sunt inscripționate datele de identificare ale personalității reprezentate și ale monumentului. Inscripția principală menționează numele complet în forma uzuală în spațiul ecleziastic — SFÂNTUL PAPĂ IOAN PAUL AL II-LEA —, alături de datele biografice esențiale: 18 mai 1920, Wadowice, Polonia — 2 aprilie 2005, Vatican. Pe una dintre fețele laterale sau posterioare ale soclului sunt consemnate data dezvelirii (1 august 2011) și autorul lucrării (Mirsad Begić).

Inscripționarea cu titlul de „Sfânt" reflectă dinamica procesului de canonizare: la momentul dezvelirii bustului, în august 2011, Papa Ioan Paul al II-lea era proclamat „Fericit" — titlul dobândit prin beatificarea din 1 mai 2011. Canonizarea completă, prin care a primit titlul de „Sfânt", a fost proclamată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014. Inscripția de pe soclu a fost actualizată ulterior pentru a reflecta statutul de sfânt, fapt menționat explicit în sursele care descriu monumentul: trecerea de la „Fericitului" la „Sfântului" pe placa comemorativă a marcat oficial canonizarea în spațiul public bucureștean.

Papa Ioan Paul al II-lea: repere biografice și vizita în România

Karol Józef Wojtyła: viața și pontificatul (1920–2005)

Karol Józef Wojtyła s-a născut la 18 mai 1920 în Wadowice, în sudul Poloniei. A rămas orfan de mamă de timpuriu și a pierdut fratele mai mare, rănile sale de familie conferindu-i o sensibilitate față de suferință care va caracteriza mai târziu și pontificatul său. A studiat filologia la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, studii întrerupte de ocupația germană (1939–1945), perioadă în care a lucrat în fabrici și munci fizice pentru a evita deportarea, devenind totodată seminarist clandestin. A fost hirotonit preot la 1 noiembrie 1946. A obținut doctoratul în teologie la Roma, la Pontificia Università Angelicum, cu o lucrare despre doctrina credinței la Sfântul Ioan al Crucii. A fost consacrat episcop la 28 septembrie 1958. Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal în 1967. Ales arhiepiscop al Cracoviei, Wojtyła a participat la Conciliul Vatican II (1962–1965), aducând o contribuție importantă la redactarea Constituției pastorale Gaudium et Spes.

În conclavul din octombrie 1978, Karol Wojtyła a fost ales Papă, luând numele Ioan Paul al II-lea — al 264-lea papă al Bisericii Catolice și primul non-italian ales după 455 de ani. Pontificatul său, din 16 octombrie 1978 până la 2 aprilie 2005, a durat 26 de ani și 5 luni, al treilea ca durată în istoria Bisericii Catolice. A efectuat 104 călătorii apostolice internaționale, vizitând 129 de țări. A beatificat 1.340 de persoane și a canonizat 483 de sfinți — mai mulți decât toți papii precedenți la un loc. Rolul său în prăbușirea comunismului în Europa de Est — prin sprijinul moral acordat mișcării Solidarność din Polonia și prin exemplul personal de rezistență față de totalitarism — a fost recunoscut pe scară largă de istorici și oameni politici din întreaga lume. A murit la 2 aprilie 2005 la Vatican. A fost beatificat la 1 mai 2011 de Papa Benedict al XVI-lea și canonizat la 27 aprilie 2014 de Papa Francisc.

Vizita istorică în România (7–9 mai 1999)

Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită în România în perioada 7–9 mai 1999, la invitația Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986–2007), și a Președintelui României, Emil Constantinescu (1996–2000). Vizita a reprezentat un moment istoric de excepție: era pentru prima dată, după Marea Schismă din 1054, când un Suveran Pontif al Romei pășea pe teritoriul unei țări majoritar ortodoxe. Semnificația ecumenică a gestului a depășit cu mult dimensiunea pastorală sau diplomatică obișnuită a unei călătorii apostolice, marcând o nouă etapă în dialogul dintre Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe. În același an, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat și Georgia, inaugurând o serie de vizite în teritorii ortodoxe care au continuat în anii următori cu Grecia, Ucraina, Armenia (2001) și Bulgaria (2002).

La sosirea pe Aeroportul București-Băneasa, Papa Ioan Paul al II-lea a sărutat simbolic pământul românesc — gest caracteristic vizitelor sale apostolice — și a ținut un discurs de salut în limba română, numindu-și destinația „națiune mult dragă mie". Programul vizitei de trei zile a cuprins mai multe momente de referință. Pe 7 mai: întrevederea cu Patriarhul Teoctist la Reședința Patriarhală; întâlnirea cu membrii Conferinței Episcopale Române la Nunțiatura Apostolică; recepția oficială la Palatul Cotroceni, oferită de Președintele Emil Constantinescu. Pe 8 mai: vizita la Cimitirul Bellu Catolic, unde Papa a adus omagiu prelaților greco-catolici victimă ale persecuției comuniste; întâlnirea cu Patriarhul Teoctist și membrii Sfântului Sinod al BOR. Pe 9 mai: Sfânta Liturghie ortodoxă în Piața Unirii, prezidată de Patriarhul Teoctist în prezența Papei; Sfânta Liturghie catolică în Parcul Izvor, celebrată de Papa Ioan Paul al II-lea în prezența Patriarhului Teoctist, în fața a peste 200.000 de credincioși catolici, greco-catolici, ortodocși și reprezentanți ai altor confesiuni.

Patriarhul Teoctist a caracterizat vizita drept „un eveniment unic în Biserica noastră", citând cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Unde vrea Dumnezeu se biruiesc hotarele firii." România a ales să numească acest eveniment printr-o expresie care a rămas în memoria colectivă: vorbind la Aeroportul Băneasa, Papa Ioan Paul al II-lea a spus că vine la „Grădina Maicii Domnului". Vizita a avut, dincolo de dimensiunea religioasă, și una politică: România se afla în 1999 în plin proces de integrare euro-atlantică, iar prezența Papei polonez — arhitect moral al căderii comunismului în Europa Centrală — confirma apartenența culturală și spirituală a României la spațiul european occidental.

Sculptorul Mirsad Begić: biografie și operă

Date biografice și formare

Mirsad Begić s-a născut la 31 ianuarie 1953 în Glamoč, un oraș din partea de sud-vest a Bosniei și Herțegovinei. A urmat școala primară în Glamoč, apoi liceul de artă la Sarajevo, absolvit în 1974. Și-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase și Design din Ljubljana (actualul titlu al instituției: Akademija za likovno umetnost in oblikovanje), Secția Sculptură, pe care a absolvit-o în 1979 la clasa profesorilor Zdenko Kalin, Slavko Tihec și Drago Tršar. A efectuat studii suplimentare la Zagreb și, între 1982 și 1984, la St. Martin's School of Art din Londra. În 1986 și-a finalizat studiile postuniversitare de specializare cu profesorul Drago Tršar la Academia din Ljubljana. În același an, 1986, a realizat o sculptură pentru o colecție permanentă de muzeu la São Paulo, Brazilia. Trăiește și lucrează la Ljubljana, Slovenia.

Practica artistică și tehnicile

Mirsad Begić este sculptor și desenator. Lucrează în ghips, lut, ceară, bronz, ceramică și materiale neconvenționale, precum sfoară și ceară, pe care le combină cu tehnicile clasice ale sculpturii. Realizează și scenografii de teatru. Activitatea sa de cea mai mare importanță este contribuția la monumentele publice și la portretele de for public. Tema centrală a operei sale din sculptură este, potrivit textelor critice care i-au însoțit expozițiile, legată de o instalație spațială intitulată Preserving Dreams (Păstrând Visele), realizată în fosta biserică a mănăstirii cisterciene din Kostanjevica na Krki, care i-a adus Premiul Prešeren — cel mai înalt premiu de stat al Sloveniei pentru artă. Prin această instalație și-a stabilit ambiența caracteristică: un mediu „arheologic" în care obiectele civilizației umane sunt imprimate ca sedimente de timp, suspendate între viața prezentă și memoria trecutului. Lucrările sale sunt prezente în colecții muzeale din întreaga Slovenie și a expus extensiv în străinătate. Lucrări ale sale se găsesc în colecții din Tuzla, Sarajevo, Sombor și orașe din Germania, precum și în spații publice din Slovenia, Bosnia, Austria, Serbia, Germania, Brazilia și România.

Opera monumentală selectivă

Principalele lucrări de for public și portretele monumentale ale lui Mirsad Begić includ: monumentul Hugo Wolf și Jože Tisnikar în Slovenj Gradec; Peter Pavel Glavar în Komenda; France Sušnik în Ravne na Koroškem; relief Anton Aškerc în Senožeče; portretul sculptural Anton Ažbe, München, Germania; monumentul soldaților bosniaci căzuți pe frontul de pe râul Isonzo (Soča); portalul lateral (ușile laterale) al Catedralei Sfântul Nicolae din Ljubljana, cu portretele episcopilor sloveni; monumentul primarului Ivan Hribar lângă Novi trg, Ljubljana; portretul dr. Anica Cevc, directoarea de lungă durată a Galeriei Naționale din Ljubljana (colecție permanentă NG Ljubljana); sculptura instalație Ohraniti sanje în fosta mănăstire cisternciană din Kostanjevica na Krki (Premiul Prešeren); bustul Papei Ioan Paul al II-lea la biserica Sfântul Iosif din Ljubljana; bustul Papei Ioan Paul al II-lea, Piața Constantin Stahi, București (2011).

Bibliografie

• * *, Vizita Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea în România, 7–9 mai 1999, Arhidieceza Romano-Catolică de București, 1999. (volum tipărit)
• Ratzinger, Joseph (Papa Benedict al XVI-lea), Ioan Paul al II-lea, Memoria și Identitatea, traducere, Ed. Humanitas, București, 2005. (volum tipărit)
• Sfântul Ioan Paul al II-lea «trece» din nou pe străzile din București (Vatican News România)
• Procesiune în cinstea Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, pe străzile Capitalei (Digi24.ro)
• 19 octombrie: Procesiunea cu relicva Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea (Arhiepiscopia Romano-Catolică de București)
• Artă monumentală — Papa Francisc și Papa Ioan Paul II, în București (Curatorial.ro)
• 25 de ani de la vizita în România a papei Ioan Paul al II-lea (Agerpres.ro)
• 27 ani de la venirea în România a Papei Ioan Paul al II-lea (Basilica.ro)
• Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România — «Grădina Maicii Domnului» (Cancan.ro)
• Mirsad Begić — Koroška galerija likovnih umetnosti (Koroška galerija likovnih umetnosti, Slovenj Gradec)
• Mirsad Begić — Obalne Galerije Piran (Obalne Galerije Piran, Slovenia)
• Papa Ioan Paul al II-lea — Wikipedia România (Wikipedia România)
• Vizitele papale în România (Radio România Internațional)

2019: