Imaginea perioadei interbelice a zonei poate fi întregită într-o oarecare măsură cu fosta clădire a Societății de Petrol Columbia, dispărută în anii din urmă. Configurația fațadelor și relația cu vecinătățile pot fi documentate prin fotografii și acte păstrate în varii arhive, putând menționa în primul rând pe cea a Primăriei Municipiului București. Construită în 1934 după planurile arhitectului Ștefan Ciocârlan (1856-1937), clădirea avea parter înalt, trei etaje și mansardă franțuzească, aceasta fiind delimitată de restul volumului printr-o cornișă puternică. Structura fațadelor respecta principii de organizare specifice academismului, opțiune estetică curioasă într-o perioadă în care modernismul impunea cele mai multe soluții. Explicația acestei rezolvări este dată de parcursul profesional al arhitectului, aflat la momentul respectiv la finalul unei cariere în care experimentase cu succes de nenumărate ori formulele arhitecturii clasice. (Petru Mortu - Studiu istorico-arhitectural I B-dul Dacia nr. 26, sector 1, București)
Referințe:
- București: Hotel Dorobanti - efecte cutremur 1977 (galerie foto)
- Blocul AGIR, Bd Dacia 26 - studiu istoric
- Societatea de Petrol Columbia - Revista arhivelor LXXIV, 2008 pag. 220-229
- Activitatea Societăţii Franco-Române de Petrol „Colombia” (1905-1948)
- Ștefan Ciocârlan (Arhiva de Arhitectură)
- Bucureștiul arhitectului Ștefan Ciocârlan
- Arhitect Ștefan Ciocârlan (comentariu critic META)
- ARH. ŞTEFAN CIOCÂRLAN (1856-1937) - Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice (Facebook)
- Arhitectul Ștefan Ciocârlan (V.Ţ., S.T. - DICŢIONAR AL ARHITECTURII ROMÂNEȘTI MODERNE (sec XIX - XX -XXI)
2024:
CIOCARLAN, Stefan, (n. 1856, Bucureşti - m. 193 7) Studii: Si-a făcut studiile de arhitectură la Paris, (1880-1886), specializându-se în arta decorativă. Anul absolvirii: 1886. A participat la constituirea Societăţii Arhitecţilor Români (26 februarie 1891). În Primăria Capitalei a activat ca Șef al Serviciului Alinierilor între anii 1897-1925, cu întrerupere de câţiva ani. Lucrări: Şcoala Normală, Iaşi (1890); Şcoala primară „General Adrian", Bucureşti (1890); Spitalul din comuna Balaci, Teleorman; Spitalul din comuna Periş, Ilfov (1929); hotelul „Ştefănescu" din Govora (1935). În anul 1896, cu ocazia vizitei Împăratului Franz Josef al Austro-Ungariei, a decorat Gara de Nord. Între 1887-1897 a luat lucrări în antrepriză în asociaţie. Publicaţii: Are o susţinută activitate publicistică, aducându-şi contribuţia la fondarea şi redactarea revistelor Analele de Arhitectură, Arhitectura, Ileana, fondator al revistei Şcoala de constructori. Preocupat de soarta şi conservarea clădirilor vechi, a publicat în Analele Arhitecturii un studiu cu titlul Clădirile vechi în care atenţionează asupra faptului că: ,,Între multele îndatoriri ce ni se impun, nouă românilor, una din cele de căpetenie, este fără îndoială, conservarea clădirilor vechi, din care multe se găsesc în strânsă legătură cu istoria ţării, conservare de care mai întotdeauna ne-am arătat nepăsători, fie din cauza lipsei de mijloace, câte odată, fie chiar din rea voinţă, de cele mai multe ori.” (V.Ţ., S.T. - DICŢIONAR AL ARHITECTURII ROMÂNEȘTI MODERNE (sec XIX - XX - XXI) (literele A-C)).
