Strada Banului Nr. 3-3A cu str. Gen. H. Berthelot nr. 10: Familia banului Constantin Ghika (1804-1867) căs. Sultana Costescu (1809-1865); Fiica lor, Sofia, va deveni soția gen. Alexandru Solomon (1834-1875). Casa și dependințele sunt prezente în planul Borroczyn din 1846-1852. / Propr. Sofia Solomon / 1887 repararea învelitoarei / 1890 aliniere și reparații radicale, P+E, plan nesemnat / Propr. Elena Lascăr Catargi (1853-1929), moșt. Sofia gen. Solomon, sora ei (m.1892) / Propr. Elena și Margareta Catargi, fiicele Elenei L. Catargi și ale lui Lascăr Catargi (1823-1899) / 1931 magazie, arh. Ștefan Ciocârlan / Propr. moștenitori Mitilineu, Greceanu și alții / Pe locul dependințelors-a ridicat un bloc modernist (nr. 3A). / 1950 naționalizare ap. Leonte Constantin (nr. 3) și Leonte Ioana (nr. 3bis)
Strada Banului colț cu str. Fontanei nr. 6/12, azi Gen. H. Berthelot: Propr. Iancu Ralet(i); 1846 proprietatea formată din casă și dependință apare deja în plan / 1870 Maria Ralet, soția sa, cumpără proprietatea (ordonanță de adjudecare); 1878 adăugarea unui etaj, reparații, arh. Josef Streitfelder / 1880 intervenții casă, ing. Nicolae Cuțarida / ? Propr. Scarlat Ghika (1812-1875), fratele banului care a dat numele străzii, Constantin Ghica (Sursa: istoric dr. Andrei Pippidi, informație neconfirmată de documentele de arhivă) / Propr. Alex. Scarlat Ghika (1837-1919) căs. Zoe Sorescu (1821-1917) / 1898 ia un credit privat de la A. F. Robescu, neputând achita ratele, Ghica va fi executat de către Robescu care va cere prin instanță vânzarea proprietății (4 clădiri cu 58 de încăperi și prăvălii) de la nr. 5-7 în 1900; corpul principal era deja ocupat de școala profesională.
1901 proprietatea a fost adjudecată de Alexandru F. Robescu (1838-1914) care o va dona în 1902 Ministerului Cultelor (ministru Spiru Haret) pentru o școală profesională de fete nr. 1; declară că era pensionar și locuia în str. Sf. Apostoli 2; vecini propr. Catargi și Mavrodin; păstrează pe timpul vieții casa Ghica (de la nr.7 pe str. Banului) cu dependințele ei; donație condiționată de achitarea ratelor la C.F.U. și de menționarea numelui său pe fațadă; Ghica a continuat să trăiască pe fosta sa proprietate.
A. F. Robescu a fost profesor de matematică, fizică și chimie la Liceul „Matei Basarab" și era fratele primarului Constantin F. Robescu (1839-1920) din perioada 1902-1904. 1903 la 24 martie M. S. Regele Carol acceptă donația proprietății pentru Administrația Casei Școalelor a M.C.I.P. / 1903 pavilion nou pe colț, pentru expoziție și vânzare (bazar), arh. Ghe. Cazaban (Casa Școalelor primește autorizația); 1909 aici a locuit fosta directoare a școlii; până recent a fost biblioteca UNARTE. / 1911 pe clădirea de pe colț (nr. 5) apare numele școlii, pe casa și corpurile de pe str. Banului se indică proprietarul A. Robescu / 1923 i s-a ridicat în curte un bust donatorului Robescu, lucrarea sculptorului C. Stănescu / 1950 clădirea a fost transmisă nou înființatei Școli Medii Tehnice de Arte Plastice, viitorul Liceu N. Tonitza. Casa veche a adăpostit săli de clasă apoi a fost folosită de U.A.P. care a închiriat ateliere unor artiști renumiți: Ion Bitzan, Geta Brătescu sau Dan și Lia Perjovschi. (Oana Marinache - ARHITUR, Strada Manea Brutaru - Gen. C-tin Budișteanu, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022)
Referințe:
- Oana Marinache - ARHITUR, Strada Manea Brutaru - Gen. C-tin Budișteanu, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022
- Oana Marinache, Arhitur – Strada Brezoianu și zona Grădinii Cișmigiului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2024
- Incursiune în mahalaua bucureșteană Manea Brutaru (Popa Radu)
August 2023:
