Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Victor Agent (ϯ)
(n. 1922 - d. ?)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: funcționalist socialist

Ansamblul Blocurile Turn Floreasca
6 blocuri, 6-12 niveluri, 290 apartamente, 1962, modernist socialist, risc seismic II
Cvartalul Calea Griviței - blocurile comuniste
cvartale, 40 blocuri, 6-12 niveluri, 1965, funcționalist socialist
Cvartalul Lacul Tei - blocurile comuniste
cvartale, 20 blocuri, 6-12 niveluri, 1970, funcționalist socialist
Cvartalul Pajura - blocurile comuniste
cvartale, 50 blocuri, 2-5 niveluri, 1970, funcționalist socialist
Cvartalul Ștefan cel Mare - blocurile comuniste
cvartale, 40 blocuri, 6-12 niveluri, 1970, funcționalist socialist

Arhitectul Victor Agent

Victor Agent este menționat în literatura de specialitate ca arhitect format în perioada postbelică, activ în București în anii 1950–1960, cu lucrări de arhitectură publică (sport și cultură), dar mai ales cu participări la mari ansambluri de locuințe și blocuri de-a lungul principalelor bulevarde ale orașului. Data nașterii este indicată ca 1922, iar anul decesului nu este cunoscut în sursele pe care le-am găsit până acum. Locul nașterii este indicat ca Brăila.

Este menționat ca absolvent al Facultății de Arhitectură din București (promoția 1947). După acest moment, activitatea lui se înscrie în cadrul practicii instituționalizate de proiectare din România post-1948, când majoritatea proiectelor urbane mari erau dezvoltate prin institute și colective de proiectare. În București, Victor Agent este creditat cu participări la arhitectură culturală de tip „teatru de vară”, infrastructură sportivă (patinoar), ansambluri de locuințe și blocuri pe bulevarde mari, amenajări interioare și mobilier pentru instituții.

O piesă importantă pentru profilul lui profesional este legată de Patinoarul Floreasca: într-o publicație despre patrimoniul bazelor sportive urbane se precizează explicit că șeful proiectului pentru patinoar a fost Victor Agent, iar sursa indicată este un articol semnat chiar de el în revista „Arhitectura” (1966). Asta sugerează un rol de autor/coordonator cel puțin în acest proiect, nu doar de participant într-un colectiv.

Profil arhitectural și caracteristici stilistice

Victor Agent aparține generației care începe să lucreze imediat după război și în plină tranziție între etapa de realism socialist (în care apar formule monumentale, clasicizante, „de reprezentare”, mai ales în primele proiecte publice ale anilor ’50), și modernismul târziu / modernismul socialist al anilor ’60 (mai funcțional, mai standardizat, cu accent pe eficiență, tipizare și integrare urbană în noile cartiere).

În lucrările de locuire colectivă atribuite lui (ansambluri și blocuri pe artere mari), profilul se leagă de arhitectura de producție a epocii: planuri repetitive, trame structurale standard, fațade simplificate, compoziție subordonată urbanismului (aliniamente, fronturi, orientări), mai mult decât gestului individual. În zona dotărilor publice (sport, cultură), contribuțiile atribuite lui sunt relevante pentru înțelegerea „arhitecturii sociale” a epocii: clădiri de agrement și cultură gândite pentru mase, asociate cu proiecte urbane mai ample (parcuri, baze sportive, bulevarde).

Lucrări și proiecte

Clădiri publice și administrative

  • Complexul cinematografic Buftea (1952) – București/Buftea; proiect de complex cinematografic asociat dezvoltării infrastructurii filmului în anii ’50.
  • Teatrul de vară din bd. Bucureștii Noi (1953) – București, zona Parcul Bazilescu / Bd. Bucureștii Noi; teatru în aer liber realizat în contextul dotărilor culturale ale perioadei.
  • Patinoarul Floreasca (1964) – București, Parcul Floreasca; proiect sportiv, cu rol urban major în cartier; Victor Agent este indicat ca șef de proiect în literatura de patrimoniu sportiv.

Imobile de raport și blocuri de locuințe

  • Blocuri-turn în parcul Floreasca (1962) – București, zona Floreasca; ansamblu de turnuri de locuințe (tipologie reprezentativă pentru densificările controlate ale anilor ’60).
  • Blocuri de locuințe, bd. Lacul Tei (1962) – București, artera Lacul Tei.
  • Ansamblu de locuințe, șos. Ștefan cel Mare (1961) – București, ax urban major.
  • Ansamblu de locuințe, Aleea Circului (1961) – București, zona Circului / Ștefan cel Mare – Floreasca.
  • Blocuri de locuințe, Calea Griviței nr. 152 (1958) și nr. 297 (1960), București.
  • Ansamblul de locuințe „Pajura” (1965) – București, cartier Pajura; contribuție la unul dintre marile perimetre de locuire colectivă ale nord-vestului orașului.

Amenajări interioare și mobilier (instituțional)

  • Sedii CC–PMR (1947) – amenajări interioare și mobilier (menționat ca tip de lucrare).
  • Academia Română (1948) – amenajări interioare și mobilier.
  • Institutul de Metalurgie (1952) – amenajări interioare și mobilier.
  • Expoziție de arhitectură a României la Moscova (1952) – amenajări expoziționale.

Referințe și mențiuni

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index