# Tașcu Ioan Ciulli Categorie: Arhitectură An naștere: 1895 ## Descriere Arhitectul Tașcu Ioan Ciulli a lucrat în funcție de program și context: limbaj modernist (în special la construcțiile sociale), dar și intervenții în registru neoromânesc și chiar o serie de lucrări interpretate ca având influențe mediteraneene, uneori suprapuse peste un fond neoromânesc. ## Articol Arhitectul Tașcu Ioan Ciulli Tașcu Ioan Ciulli (n. 15 februarie 1895, Târnova, Macedonia – d. ? ) a fost arhitect aromân activ în România în perioada interbelică, cunoscut mai ales pentru proiecte cu program social (cămine de ucenici, cantine, băi muncitorești, școli/liceu), realizate frecvent împreună cu soția sa, arhitecta Maria Hogaș Ciulli, și, în anumite cazuri, în colaborare cu arh. Paxino. Într-un raport de cercetare asociat „Arhiva de arhitectură: căminele interbelice” este menționat ca fiu al lui Ion și al Vasilichiei Ciulli. Din 1927 a fost căsătorit cu arhitecta Maria Hogaș Ciulli; este menționat și un fiu, Sorin Ciulli (fizician). Profil arhitectural și caracteristici stilistice Tașscu Ioan Ciulli urmat Academia (Școala Superioară) de Arhitectură din București și a obținut diploma în 1926. Membru în Corpul Arhitecților din 1933. Între 1928 și 1948, a fost inspector general de arhitectură în Ministerul Muncii. Din informațiile reunite în fișele de arhivă, Tașcu Ioan Ciulli apare ca un arhitect care a lucrat în funcție de program și context: limbaj modernist (în special la construcțiile sociale), dar și intervenții în registru neoromânesc și chiar o serie de lucrări interpretate ca având influențe mediteraneene, uneori suprapuse peste un fond neoromânesc. În același timp, arhitectul Mihai Duțescu îl descrie, într-un comentariu de autor pentru un proiect de restaurare, ca „(Tașcu Ciulli was) a rather obscure yet prolific exponent of a local Art Deco idiom called the Neo-Romanian style”, în cazul unei vile proiectate de Ciulli în jurul anului 1930. Mădălin Ghigeanu, de asemenea (2022), îl introduce în interpretarea specifică a „curentului mediteraneean” în arhitectura interbelică românească. Proiectul său de diplomă, „Palatul Invalizilor” (1926), este documentat în colecțiile UAUIM. Este consemnat că a expus planșe din acest proiect la Salonul de Arhitectură și Artă Decorativă din 1929, proiectul fiind premiat și ulterior publicat în revista Arhitectura (1930), iar conceptul era inspirat de Dôme des Invalides din Paris și gândit ca piesă centrală a unui Parc Național comemorativ. Lucrări documentate Clădiri publice și administrative, sociale - Liceul de băieți, Alba Iulia (1926–1928), în colaborare cu arh. Paxino. - Liceu de băieți Târgu Mureș (1926–1928), în colaborare cu arh. Paxino. - Liceul de fete, Buzău (1926–1928), în colaborare cu arh. Paxino. - Liceul de fete din Calea Dorobanților, București (1926–1928), în colaborare cu arh. Paxino. (azi Licelul I. L. Caragiale) - Casa Asigurărilor Sociale, Târgu Jiu. - Școală, cantină și cămin de ucenici, București, în fața Gării de Est (formulări diferite în surse), 1931. - Cămin de ucenici, școală de ucenici, baie muncitorească, casă de asigurări sociale Târgu Jiu (1932–1934) - Cămin de ucenici, școală, cantină și baie muncitorească, Timișoara, Bd. 23 August – în fața Băncii de Stat (1934–1936 de Tașcu și Maria Ciulli). - Cămin de ucenici, școală, cantină și baie muncitorească, Arad, Bd. Gării (1936–1938/1939), refăcut după bombardament. - Școală și cantină, Pitești (1938–1940) / Cămin de ucenici, baie muncitorească, oficiul de plasare Pitești (1938) - Club/adăpost muncitoresc, birou de angajare a muncii și baie muncitorească pentru muncitorii din Portul Brăila, str. Fața Portului (1938–1940). - Teatrul și Blocul Miorița din București / Bloc de locuințe cu sală cinematografică „Miorița” București – Calea Moșilor nr. 5 (azi nr. 127) (1929–1942) - Stadionul muncitoresc „Câmpul Veseliei”, cu vestiare și dușuri la subsol, prima tribună de beton din țară București (1931–1932) Reședințe și vile particulare, imobile de raport - Vilă, Casa Teodorescu, str. Londra nr. 46, București (1928). - Vila Ciulli, Intrarea Armașului nr. 9, București (construită în 1938) / Proiect locuință personală (S+P+1E+M), proprietari Maria și Tașcu Ciulli, str. Eremia Grigorescu nr. 12 / Intrare13 (1935), menționată ca lucrare cu influențe mediteraneene în lucrarea lui Mădălin Ghigeanu. - Vilă interbelică (Casa L. Gherman), proiectată de Tașcu Ciulli, Intrarea Eliza Zamfirescu Leonida nr. 1 / Str. Nicolae Ionescu nr. 9 (cca. 1930), restaurare prezentată în Anuala de Arhitectură 2020. (galerie via Anuala de Arhitectură 2020, foto Radu Malasnicu) - Casa Pascal Vasiliu, București – Intr. Eliza Zamfirescu Leonida nr. 13 (1929–1942) - Casa Gataiantu, București – Intr. Eliza Zamfirescu Leonida nr. 7 (1929–1942) - Casa G. Eliescu, București – Str. D. Orbescu nr. 6 (1929–1942) - Casa Stavri Cunescu, București – Str. Zambaccian nr. 11 (1929–1942) - Casa Popescu Spineni, București – Str. Ciru Iliescu nr. 4 (azi Dr. Fr. Joliot Curie 4) (1929–1942) - Bloc de locuințe (completare) București – Știrbey Vodă (1929–1942) - Bloc de locuințe București – Str. Cometa nr. 59 (azi Căderea Bastiliei 59, colț Gr. Alex.) (1929–1942) - Vila Eliescu, Predeal – Cioplea - Vila Stavri Cunescu, Bușteni - Vila C. Soicescu, Ghilos Notă: Ca și în cazul multor altor arhitecți care au lucrat pe terme lung în familie (Horia, Lucia și Ion Creangă, Maximilian și Mariana Zielinschi, Lilian și Iana Captari, George și Oana Postelnicu, Ioan și Tiberiu Niga etc.), și în cazul lui Tașcu și Maria Ciulli este de presupus că ambii au contribuit la proiectele importante ale biroului, chiar dacă unul dintre ei nu este menționat explicit în documentațiile păstrate pentru fiecare lucrare. Referințe - Tașcu Ioan Ciulli (Arhiva de arhitectură) - Tașcu Ciulli (Arhiva de arhitectură – blog) - Maria Hogaș Ciulli (Arhiva de arhitectură) - Maria Hogaș Ciulli (Arhiva de arhitectură – blog) - Imobil Ciulli (Arhiva de arhitectură) - Cămine interbelice - arh. Tașcu Ciulli (Arhiva de Arhitectură) - Renovation of a historic villa (Anuala de Arhitectură / OAR București) - Renovarea unei vile neoromânești (Anuala de Arhitectură / OAR București) - Renovation of a historic villa – Bucharest (Mihai Duțescu – site oficial) - Tașcu Ciulli | Proiect de diplomă: Palatul Invalizilor (ScanDip130Arh / UAUIM) - Proect pentru un palat al Invalizilor (Revista Arhitectura, 1930) - Din colecțiile Școlii de Arhitectură: proiecte de diplomă și lucrări studențești 1900–1930 (PDF) (UAUIM / ScanDip130Arh) - Adaptive re-use – Office Building, Timișoara (MVAA) - O casă ridicată cu „5 minute” înainte să înceapă războiul: povestea locului în care „cresc” elitele României (Wall-Street.ro) - Horia Creangă inedit (arhitectura-1906.ro) - Istoria clădirii unde funcționează Primăria Târgu-Jiu! (Cult-ura) - Numele arhitectului clădirii Primăriei Târgu Jiu, pocit chiar pe peretele monumentului istoric (gorjNEWS) - Arhitectura modernă din România în perioada 1920–1940 (qgasesc.com) - Arhiva de arhitectură: căminele interbelice (PDF) (Asociația/ Editura Istoria Artei – Heyzine) - Monitorul Primăriei București, 1928-07-08, nr. 28 (PDF) (Wikimedia Commons) - Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI), Arhitecţi (literele D-H) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (volum tipărit) - [Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022] (volum tipărit) ## Proiecte - [Vila Tașcu și Maria Ciulli](https://www.propertyindex.ro/residential/intrarea-armasului-9) - [Căderea Bastiliei 59](https://www.propertyindex.ro/residential/caderea-bastiliei-59) - [Casa Teodorescu](https://www.propertyindex.ro/residential/londra-46) - [Casa G. Eliescu](https://www.propertyindex.ro/residential/dimitrie-orbescu-6) - [Casa Stavri Cunescu](https://www.propertyindex.ro/residential/muzeul-zambaccian-11) - [Seminarul Pedagogic / Liceul de Fete](https://www.propertyindex.ro/residential/colegiul-national-ilcaragiale-calea-dorobantilor-163) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/tascu-ciulli