Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Ștefan Simion
(n. 1980)


Specializare: proiectare, cercetare

Arhitect Stefan Simion

Arhitectul Ștefan Simion

Ștefan Simion este arhitect român, născut la 15.06.1980. Activează profesional ca arhitect partener în biroul POSTER (București) și în mediul academic ca profesor de proiectare la UAUIM. Este asociat și cu proiectul editorial MAZZOCCHIOO (revistă / platformă de cercetare și discurs despre arhitectură) și cu proiecte curatoriale precum FADING BORDERS. A absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), București, obținând diploma de arhitect în 2004. A urmat un master în Management Urban (UAUIM) în 2006. A susținut teza de doctorat intitulată Vacchini (2009). În anul academic 2013–2014 a desfășurat cercetare postdoctorală la EPFL (Lausanne), în cadrul unei burse SCIEX, cu o temă concentrată pe opera arhitectului elvețian Livio Vacchini. Din 2008 este arhitect partener (senior partner) în biroul POSTER, împreună cu Irina Meliță. În CV apar și etape profesionale anterioare/în paralel în birouri din România și Franța (Les Simion’s Architecture, La Garenne-Colombes, respectiv Republic of Architects, București), cu proiecte rezidențiale în zona Parisului.

Activitate academică și didactică

A predat proiectare de arhitectură la:

  • UAUIM (București), în cadrul atelierelor de bazele proiectării (anii II–III) și în activitatea de coordonare a diplomelor.
  • Pratt Institute (New York) ca lector invitat.
  • EPFL (Lausanne) ca asistent universitar / teaching assistant.
  • International University of Rabat (Maroc) ca profesor invitat.

În prezent este conferențiar universitar și șef de atelier la UAUIM și coordonează/participă în comisii academice (diplomă, doctorat).

Profil profesional și caracteristici de arhitectură

Din informațiile publice asociate proiectelor POSTER și din selecția proiectelor publicate în anuare/bienale, profilul lui Ștefan Simion se conturează în jurul unei arhitecturi cu miză teoretică și cu atenție specială pentru raportul dintre spațiul interior și curte/vegetal, inclusiv soluții de „spații tampon” și camere principale cu rol de nucleu, pentru relația dintre volumetrie, structură și lumină, cu interes pentru claritatea tectonică și pentru „camera” ca unitate arhitecturală fundamentală, pentru proiecte în care discursul despre locuire evită funcționalismul strict și caută o formulă de utilizare și percepție mai largă (inclusiv prin modul de deschidere către vecinătăți și orientări), cu o componentă de cercetare aplicată și reflecție critică, vizibilă în activitatea editorială MAZZOCCHIOO și în proiectele de cercetare/ curatoriat. Această direcție este consistentă cu interesul său declarat pentru opera lui Livio Vacchini (subiect de doctorat, postdoc și carte).

Cercetare, publicații și cărți

Cărți / volume (selectiv):

  • Ambiguitatea capodoperei. Livio Vacchini prin 11 dialoguri (carte rezultată din cercetarea postdoctorală; publicată la Fundația Arhitext Design; proiect cu sprijin OAR și Pro Helvetia).
  • Viorel Simion Œuvres 1974–2013 (monografie, 2013).
  • Activitate de redactor-șef și editor pentru MAZZOCCHIOO (numere tematice succesive; ISSN tipărit și online).

Publicații/capitole (selectiv):

  • capitole în anuarele CSAV UAUIM (de tip „Bucureștiul teritorial”, „New Perișoru. Umanismul producției”);
  • contribuții în volume academice (de tip Cambridge Scholars Publishing, pe tema educației doctorale în arhitectură).

Premii, distincții, selecții

Din CV și din paginile publice asociate proiectelor reies:

  • bursă SCIEX (2013–2014) pentru cercetarea postdoctorală la EPFL.
  • premii și nominalizări în Anuala de Arhitectură București (inclusiv pentru carte).
  • Premiul I la Bienala BETA (Timișoara) pentru Casa Răsuri.
  • Premiul I în competiția de selecție a proiectului care a reprezentat România la Bienala de Arhitectură de la Veneția (ediția a 17-a), cu proiectul curatorial FADING BORDERS.
  • Premiul II în concursul pentru noul sediu al Consiliului Județean Cluj (în echipă cu Irina Meliță / POSTER).

Lucrări

  • Pavilionul României, Bienala de Arhitectură de la Veneția 2020–2021: proiect curatorial FADING BORDERS (proiect de expoziție / curatoriat, nu clădire permanentă).
  • Clădire rezidențială Știrbei Vodă, București (din 2014).
  • Sotrile753, casă de vacanță, jud. Prahova, Sotrile (autor împreună cu Irina Meliță / POSTER).
  • SH5, casă unifamilială, Snagov, jud. Ilfov (autori: Irina Meliță, Ștefan Simion / POSTER).
  • One Room House, locuință unifamilială, București (autori: Ștefan Simion, Irina Meliță / POSTER; beneficiar menționat public: Viorel Simion).
  • Casa de pe terasă, (lucrare premiată, conform CV).
  • Casa Răsuri, București.
  • Casa Cotroceni, București (în CV apare ca lucrare POSTER).
  • 5 case în Snagov, jud. Ilfov.
  • Villa Corbu, Mogoșoaia (2003–2004).
  • Pavilionul Corbu, Mogoșoaia (2003–2004).
  • Club Bosco, apartamente de vacanță, Neptun (ansamblu de locuire de vacanță; în articolul public despre proiect apare relația cu Strada Trandafirilor).
  • Studio55, design interior (2016; lucrare premiată, conform CV).
  • 4th floor house (design interior, proiect publicat în Anuala de Arhitectură).
  • Pavilion ceramic în Găneasa (2018).
  • Proiect în derulare: Turnul Pharos (autorizație de construire obținută în 2025).

Proiecte rezidențiale în Franța (Les Simion’s Architecture)

  • Gagny: Rue Jules Guesdes nr. 71bis (35 apartamente).
  • La Garenne-Colombes: Avenue du Général Leclerc nr. 7 (12 apartamente).
  • La Garenne-Colombes: Avenue du Général de Gaulle nr. 74–76 (24 apartamente).
  • Athis-Mons: Avenue Henri Dunant nr. 28–30 (70 apartamente).
  • Athis-Mons: Avenue Henri Dunant nr. 17–19 (18 apartamente; lucrare premiată).
  • Courbevoie (92): proiect rezidențial (20 apartamente; adresă neprecizată în CV).

Proiectul Mazzocchioo

Mazzocchioo este un proiect editorial și cultural inițiat de Irina Meliță și Ștefan Simion, definit public ca jurnal de arhitectură pe internet, cu extensie în print și cu un program consistent de conferințe. Funcționează ca jurnal de arhitectură în limba engleză, cu apariție bianuală. Are ISSN pentru print și online și este publicat de Editura Universitară „Ion Mincu” (UAUIM), ceea ce îi conferă o așezare explicită în zona de cultură academică și diseminare instituțională.
Mazzocchioo își declară accentul pe „gândirea scrisă” și pe autenticitatea ideilor, în contrapondere cu un peisaj contemporan dominat de consum rapid de imagine.

Mazzocchioo ca „laborator vertical”: în descrierea de autor publicată în cataloage profesionale, Mazzocchioo este prezentat ca „laborator vertical de arhitectură” care aduce împreună proiecte academice, profesia, jurnalismul și proiectele culturale. În această logică, proiectul nu este doar o revistă, ci un dispozitiv de producție de conținut: teme-umbrelă, invitați internaționali, conferințe și arhive tematice care pot funcționa ca instrument didactic și critic.

Conferințe și program public (Mazzocchioo.Talks): Mazzocchioo are o serie de conferințe recurente (Mazzocchioo.Talks), prezentate ca parte integrantă a proiectului. Seria este construită prin invitați (arhitecți, profesori, uneori și fotografi), cu evenimente anunțate public și o arhivă online a edițiilor. Din paginile dedicate reiese o orientare spre dialog, interviu și poziționare critică, nu doar „prezentare de portofoliu”.

Numere tematice și arhivă: Arhiva publică indică o succesiune de numere tematice (M#1–M#10) cu subiecte care pendulează între autor (de exemplu Vacchini), fenomene urbane și cultură construită locală (București, școli, patrimoniu difuz), teme socio-urbane (migrație), precum și numere „de referință” construite în jurul unor conferințe (de exemplu Valerio Olgiati în București). Această structură confirmă că Mazzocchioo folosește tema ca instrument de cercetare și de organizare a discursului, iar conferințele pot genera conținut editorial (note, interviuri, dosare).

Relația cu Bienala de la Veneția 2021: Mazzocchioo apare listat și ca parte a echipei/exhibitorilor în cadrul Pavilionului României la Veneția 2021 (Fading Borders), ceea ce arată o integrare a proiectului editorial în mecanismul curatorial și de cercetare expus public.

Referințe

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index