# Spiridon Cegăneanu Categorie: Arhitectură An naștere: 1880 An deces: 1973 ## Descriere Arhitectura lui Spiridon Cegăneanu este caracterizată, în mod constant, ca aparținând stilului neoromânesc, cu accent pe compoziții de casă urbană/vilă și pe un repertoriu formal compatibil cu linia „școlii naționale” de la începutul secolului XX. Lucrările identificate public sunt relativ puține ca număr, însă includ câteva piese reprezentative în zone centrale ale Bucureștiului. ## Articol Arhitectul Spiridon Cegăneanu Spiridon (Popescu) Cegăneanu. A folosit forma „Spiridon Popescu Cegăneanu” în unele evidențe arhivistice. Născut la 18 octombrie 1880 la Pârlita, comuna Sărulești, jud. Călărași, a murit în 1973 la București. Arhitect centrat pe stilul neoromânesc, publicist și critic de arhitectură; considerat printre fondatorii criticii de arhitectură din România, printr-o activitate publicistică de mari dimensiuni (câteva sute de articole și studii, după unele surse). A urmat Școala Superioară/Națională de Arhitectură din București, fiind diplomat în 1904. Este menționat ca discipol/format în cercul profesional asociat lui Ion Mincu, în contextul lucrărilor sale neoromânești din București. Parcurs profesional și activitate publică Activitatea sa se remarcă în două direcții principale: proiectare (mai ales în registrul neoromânesc) și publicistică/critică de arhitectură. În 1919, a fondat împreună cu C. Iotzu revista „Revista Arhitectură și construcție”, contribuind la profesionalizarea dezbaterii de arhitectură din România. A colaborat cu articole în reviste și publicații ale epocii, între care sunt menționate: „Arhitectura”, „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, „Luceafărul”, „Neamul Românesc”, precum și alte periodice culturale și de specialitate. A fost președinte al Societății Arhitecților Români în perioada 1925–1926. Este menționat și ca director general al unui serviciu pentru reconstrucția zonelor distruse de război (funcție administrativă indicată fără datare exactă). În evidențe arhivistice este indicat un sediu profesional la adresa Str. Ion Maiorescu nr. 28 (București) și o înscriere în Corpul Arhitecților aprobată în 1941, în urma unei cereri depuse în același an. Activitate publicistică și contribuții teoretice Cegăneanu este prezentat în surse de sinteză drept un autor prolific, cu un corpus foarte mare de articole și studii, fiind asociat explicit cu începuturile criticii de arhitectură în România. Din zona de idei urbanistice și sociale, este citat (într-o lectură ulterioară) pentru opinii despre orașul modern, presiunea economică și necesitatea locuirii comode și igienice, în contextul dezbaterilor interbelice. Exemple de articole publicate de Spiridon Cegăneanu: - Din odoarele bisericești ale Muzeului Național - Articol consacrat patrimoniului bisericesc păstrat în colecțiile Muzeului Național, cu accent pe obiecte de cult, valoarea lor artistică și istorică, precum și pe necesitatea protejării și studierii sistematice a acestora. - Ceva cu privire la Meșterul Manole - Text de interpretare critică asupra mitului Meșterului Manole, abordat din perspectivă culturală și simbolică, cu legături între tradiția populară, arhitectură și construcția ca act de sacrificiu și creație. - Ceva despre proveniența și arta vechilor noastre argintării - Studiu dedicat artei argintăriei vechi românești, cu observații privind originea, influențele stilistice și tehnicile de execuție, în contextul artei religioase și decorative. - Câteva observațiuni asupra bisericii Colțea - Analiză istorică și arhitecturală a bisericii Colțea din București, cu observații privind etapele de construcție, transformările suferite și caracteristicile stilistice. - O fotografie din 1856 a orașului București - Articol de istorie urbană, pornind de la analiza unei fotografii timpurii a Bucureștiului, utilizată ca document pentru înțelegerea morfologiei urbane, a peisajului construit și a transformărilor orașului în secolul al XIX-lea. - Câteva observațiuni asupra basilicei cu baptisteriu de la Adamclisi - Text de arheologie și istorie a arhitecturii, dedicat complexului paleocreștin de la Adamclisi, cu accent pe basilică și baptisteriu, interpretate în contextul arhitecturii creștine timpurii din Dobrogea. - Observații asupra sfeșnicului de la Vieros - Articol axat pe un obiect de cult specific (sfeșnic), analizat din punct de vedere artistic, tipologic și istoric, cu referințe la proveniență și contextul liturgic. - Constătări și ipoteze asupra construcției bisericii Tismana - Studiu dedicat mănăstirii Tismana, în care autorul formulează observații și ipoteze privind etapele de construcție, cronologia și influențele arhitecturale ale ansamblului. - Câteva observațiuni în legătură cu vechea mitropolie din Târgoviște - Analiză istorică și arhitecturală asupra vechii mitropolii din Târgoviște, cu observații despre structura edificiului, rolul său ecleziastic și importanța sa în istoria arhitecturii medievale românești. Această listă confirmă faptul că Spiridon Cegăneanu a avut o activitate publicistică orientată predominant către istoria arhitecturii, patrimoniul religios, arta medievală și istoria urbană, consolidându-și poziția de inițiator al criticii și cercetării de arhitectură în România, dincolo de practica sa de proiectare. Profil arhitectural și caracteristici stilistice Arhitectura lui Spiridon Cegăneanu este caracterizată, în mod constant, ca aparținând stilului neoromânesc, cu accent pe compoziții de casă urbană/vilă și pe un repertoriu formal compatibil cu linia „școlii naționale” de la începutul secolului XX. Lucrările identificate public sunt relativ puține ca număr, însă includ câteva piese reprezentative în zone centrale ale Bucureștiului și intervenții în afara orașului (biserică și construcții agricole), ceea ce sugerează o practică mixtă, urbană și rurală, tipică perioadei. Din perspectiva istoriei profesiei, profilul său este particular prin dublarea practicii de proiectare cu o activitate publicistică sistematică, care îl plasează mai degrabă în categoria arhitecților-critici, care își construiesc influența și prin discurs (revistă, cronică, articol), nu doar prin volum de clădiri. A participat la concursuri de arhitectură, obținând premii pentru proiecte de biserici de țară (premiul I, menționat în sursele tale), pentru Primăria din Săliște (premiul II) și pentru Abatorul din Sofia (premiul III). (În sursele online consultate, aceste premii apar preponderent în fișe de sinteză; detaliile de proiect și anul concursurilor nu sunt prezentate sistematic.) Lucrări documentate - Casa Fraților Dr. V., N. și Gheorghe Petrașcu, Piața Romană nr. 5 / Bd. Lascăr Catargiu nr. 2 / Str. Căderea Bastiliei nr. 1, Sector 1, București – casă/vilă neoromânească, datată 1912; asociată și cu atelierul/locuirea pictorului Gheorghe Petrașcu. - Casa prof. I. Bogdan, Str. I. Bogdan, București – casă menționată ca proiect realizat. - Casa Dr. Belciugoșteanu, Bd. Carol I, București – casă menționată ca proiect realizat. - Andreșescu House – casă (adresă nedetaliată în sursele consultate). - Casa D. R. Ioanițescu, Str. Mântuleasa nr. 33, Sector 2, București, datat 1922. - Imobil pe Bd. Dacia, București – menționat generic în sinteze arhivistice, fără adresă completă și fără datare în sursele consultate. - O casă în zona Foișorului, București – menționată generic în sinteze arhivistice, fără adresă completă și fără datare în sursele consultate. - Non-Commissioned Officers’ Society (Societatea subofițerilor) – proiect realizat (denumire în sursele consultate), fără localizare și datare publicate în fișa consultată. - Biserica din Răcari, jud. Dâmbovița – proiect realizat. - Proiecte tip pentru biserici de țară (cu una și cu trei turle) – proiect premiat la concurs (detalii de amplasament neprecizate în sursele consultate). - Construcții pentru fosta fermă Cămărășescu, Dâlga, jud. Călărași – clădiri agricole menționate ca proiect realizat. - Proiect pentru un bloc de apartamente pentru Ministerul Muncii – menționat ca proiect nerealizat. Referințe - Spiridon Popescu Cegăneanu (Arhiva de arhitectură) - CEGĂNEANU, Spiridon (META Cultural Foundation – A Century of Romanian Architecture) - Casa Gheorghe Petraşcu – arhitect Spiridon Cegăneanu (Bucureștii Vechi și Noi) - La originea urbanismului bucureștean (Dilema Veche) - Călărășeni de seamă – Arhitect Spiridon Cegăneanu (Media Călărași) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014]. ## Proiecte - [Casa D. R. Ioanițescu](https://www.propertyindex.ro/residential/mantuleasa-33) - [Piața Romană 1bis / 2](https://www.propertyindex.ro/residential/piata-romana-2) - [Casa Fraților Dr. V., N. și Gheorghe Petrașcu](https://www.propertyindex.ro/residential/casa-gheorghe-petrascu-lascar-catargiu-2) - [Dimitrie Onciul 25](https://www.propertyindex.ro/residential/dimitrie-onciul-25) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/spiridon-ceganeanu