Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Sorin Marinescu (ϯ)
(n. 1943 - d. 2021)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: funcționalist socialist

Calea Dorobanților 53-63
6-12 niveluri, 110 apartamente, 1981, funcționalist socialist
Cvartalul Doamna Ghica - blocurile comuniste
cvartale, 50 blocuri, 6-12 niveluri, 1970, funcționalist socialist
Cvartalul Mihai Bravu – la Dristor - blocurile comuniste
cvartale, 40 blocuri, 6-12 niveluri, 3200 apartamente, 1970, funcționalist socialist
Cvartalul Mihai Bravu – Piața Muncii - blocurile comuniste
cvartale, 30 blocuri, 6-12 niveluri, 1970, funcționalist socialist
Cvartalul Mihai Bravu la Bucur Obor - blocurile comuniste
cvartale, 40 blocuri, 6-12 niveluri, 3500 apartamente, 1970, funcționalist socialist

Arhitectul Sorin Marinescu

Sorin Marinescu, arhitect român (n. 1942 – d. 2021), format în generația care a lucrat masiv în proiectarea de stat, în special prin Institutul „Proiect București”. După 1990 s-a stabilit în Canada. Absolvent al Institutului de Arhitectură din București (astăzi UAUIM) în 1966. A activat în cadrul Institutului „Proiect București”, unul dintre marii producători de proiecte pentru locuințe colective și urbanism în perioada socialistă, institut care a crescut de la echipe mici la o structură foarte mare, cu mii de proiectanți și specialități integrate, mai ales după începutul anilor ’60, când s-a intrat în etapa marilor ansambluri de locuințe ale capitalei. În logica anilor ’70–’80, astfel de institute au lucrat preponderent în echipe, iar autoratul individual apare de obicei mai slab documentat public decât în cazul arhitecților interbelici sau al birourilor private post-1990.

Arhitectura asociată numelui său, conform datelor pe care mi le-ai furnizat, este specifică locuirii colective socialiste: funcționalism pragmatic, compoziții repetitive, regimuri medii și înalte (6–12 niveluri) în cvartale mari, cu accent pe densitate și standardizare. În anumite proiecte de bulevard (Ion Mihalache), Proiect București începe să introducă, „timid”, artificii estetice în anii ’80, pe aliniamente cu rol urban mai reprezentativ. Tipologic, proiectele atribuite se înscriu în registrul ansamblurilor-cvartal, unde contează mai mult coerența urbanistică (parcelare, spații între blocuri, relația cu bulevardul și dotările) decât expresia de obiect singular. În 1973 a obținut Premiul III la concursul pentru „Sistematizarea ansamblului pieței Gării Centrale din Iași”.

Lucrări

  • Ansamblu de locuințe pe bd. Ion Mihalache (1976). (Proiect București; proiect de tip bulevard, în etapa în care institutul începe să experimenteze moderat pe marile aliniamente urbane.)
  • Ansamblu de locuințe Colentina II (1978), zona Doamna Ghica – Petricani. (Ansamblu mare, regimuri înalte în logica cvartalelor socialiste.)
  • Ansamblu de locuințe, str. Radu Beller (1979). (Cvartal compact în zona Dorobanți–Floreasca; în Property INDEX apare ca „cvartal” coerent urbanistic.)
  • Blocuri de locuințe, bd. Carol I / șos. Mihai Bravu (1985). (Intervenții pe arteră majoră, asociate dezvoltării de fronturi continue și densificărilor de magistrală.)

Referințe



Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index