Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Artist:

Peter Jacobi

|
Stil dominant: monumente

Memorialul Victimelor Holocaustului din România (Sculptor, autor)
monumente, 2009, monumente

Sculptorul Peter Jacobi: biografie și operă

Date biografice și formare

Peter H. Jacobi s-a născut la 11 noiembrie 1935 la Ploiești. Familia sa de sași transilvăneni se trage din Mercheașa (Streitfort), județul Brașov, și din Sighișoara (Schäßburg). Bunicul său patern emigrase în Statele Unite ale Americii, de unde s-a întors în 1920 în Transilvania ca cetățean american. Mama sa, Katharina, născută Porsche, era soră medicală pentru sugari; bunicul ei matern, Julian Porsche, venise din Boemia în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a înființa o fabrică de sticlărie. Tatăl său, Johannes, lucra în industria de extracție a petrolului. Din cauza naturii muncii tatălui, familia s-a mutat la fiecare doi ani în altă localitate; Peter Jacobi a urmat școala în zece localități diferite și a absolvit gimnaziul la Sibiu.

În 1954 a fost admis la Facultatea de Arte, Secția Sculptură, a Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din București — astăzi Universitatea Națională de Arte —, pe care a absolvit-o în 1961. Prima sa expoziție personală a avut loc în 1965, la Galeria Simeza din București. În 1961, la absolvire, l-a cunoscut pe Ritzi Gavrilă, studentă la Facultatea de Arte Decorative din București, cu care s-a căsătorit în 1966. Ritzi Jacobi a devenit ulterior una dintre cele mai apreciate artiste textile ale generației sale la nivel internațional.

Tapiseriile tridimensionale și plecarea în Germania

Între 1961 și 1970, Peter Jacobi și Ritzi Jacobi au dezvoltat împreună un limbaj artistic inovator în domeniul textilului și al tapiseriei. Au creat primele Tapiserii tridimensionale în 1967 și primul Obiect textil în 1968, depășind cadrul convențional al tapiseriei plate și inaugurând o abordare sculpturală a fibrei textile. Au participat în 1970 la Bienala de la Veneția în cadrul Pavilionului Românesc. În același an, 1970, la vârsta de 35 de ani, Peter și Ritzi Jacobi au părăsit definitiv România, stabilindu-se în Republica Federală Germania.

În 1971, Peter Jacobi a fost numit profesor la Hochschule für Gestaltung (Universitatea de Artă Aplicată) din Pforzheim, funcție pe care a exercitat-o până în 1998. Alături de Ritzi Jacobi, a continuat să dezvolte limbajul textilului tridimensional, introducând din 1971 desene pe hârtie de orez în tapiserii și utilizând materiale neconvenționale: fibre de cocos, lână de capră, păr de cal, sisal. Au realizat serii majore de tapiserii: Transilvania (1972–1977), Exotica (1974–1978), Romanica (1978–1980), Germanica (1979–1980). Lucrările lor se găsesc în colecțiile celor mai importante instituții de artă din lume: Centrul Internațional al Tapiseriei de la Lausanne, Muzeul de Artă Modernă din Paris, Muzeul Secolului XX din Viena, Galleria Nazionale d'Arte Moderna din Roma, Museum für Kunst und Gewerbe din Hamburg, National Museum of Modern Art din Kyoto, Art Gallery of Western Australia din Perth și Power Gallery of Contemporary Art din Sydney.

Întoarcerea în România și practica artistică matură

În anii 1990, Peter Jacobi a revenit în România, participând la expoziții la București, Craiova, Brașov, Sibiu și Timișoara. Practica sa artistică matură s-a diversificat considerabil față de perioada textilă: pe lângă sculptură, a abordat fotografia și instalația, dezvoltând în special un amplu proiect de documentare fotografică a vestigiilor culturii germanilor ardeleni — spații interioare ale bisericilor-cetate, obiecte de cult, mobilier, resturi de fresce, arhitectură vernaculară în stare de degradare. Această activitate de inventariere a memorie a culturii sășilor transilvăneni este strâns legată de propria sa biografie familială.

Critica de artă a identificat în opera lui Peter Jacobi o capacitate remarcabilă de a lucra cu materiale diverse — de la pământ, nisip și pietriș la părul de capră, de la lemn până la marmură, granit și fier, cu o importantă anexă modernă: hârtia, sticla, oțelul, cauciucul. Ilina Gregori, în Observator Cultural (februarie 2011), a scris că forța ieșită din comun a lui Jacobi "nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete".

Memorialul Holocaustului și recunoașterea tardivă în România

Cea mai amplă lucrare a lui Peter Jacobi în România rămâne Memorialul Victimelor Holocaustului din București (2009). A donat Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației lucrarea sa "Văzut în cădere". A primit Premiul Național "Constantin Brâncuși" în 2020, acordat de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare "Constantin Brâncuși" în parteneriat cu Institutul Cultural Român, pentru expoziția retrospectivă "Bilderfahrzeuge — Vehicule ale imaginii" — o recunoaștere întârziată a contribuției sale la arta română și internațională. Lucrările sale au fost expuse în majoritatea țărilor europene și se găsesc în colecțiile unor importante muzee, precum și în mari colecții private și publice din toată lumea, din Japonia și China până în Brazilia și Statele Unite.

Bibliografie


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index