# Nicolae P. Cerkez Categorie: Arhitectură An naștere: 1851 An deces: 1927 ## Descriere Nicolae P. Cerkez este un „arhitect/inginer al instituțiilor publice”, asociat masiv cu edificii oficiale și cu limbaje de reprezentare neoclasică/academistă (stil considerat adecvat instituțiilor). În același timp, în jurul numelui său apar frecvent roluri mixte: proiectare, antrepriză, conducere de șantier, supervizare, comisii tehnice, mobilier și detalii de execuție (în special în cazul Băncii Naționale). ## Articol Arhitectul Nicolae P. Cerkez Nicolae P. Cerkez (în epocă apare frecvent ca „Nicu Cerkez”) a fost inginer constructor și arhitect, format și certificat în Franța, activ mai ales ca tehnician al statului și ca autor (sau coautor / supervizor) al unor mari clădiri publice din Bucureștiul perioadei Carol I. În paralel cu activitatea de șantier și de proiectare, a avut o carieră didactică îndelungată și o prezență publică importantă (comisii tehnice, poziții administrative, mandat politic). Sursele consultate îl tratează constant ca parte a elitei tehnice românești de la sfârșit de secol XIX. Nicolae (Nicu) P. Cerkez provenea dintr-o familie numeroasă, bine ancorată în elita intelectuală și administrativă a României din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Tatăl său, maiorul Pandele Cerkez, ofițer de carieră, iar mama, Elisa Cerkez, născută Lahovary, aparținea unei familii cu legături solide în mediul boieresc și administrativ. Cuplul a avut nouă copii, dintre care au ajuns la maturitate cinci fii: Ion (Iancu), jurist și înalt consilier la Curtea de Casație și Justiție, membru al societății Junimea; Grigore (Gogu), arhitect de prim rang și una dintre figurile majore ale arhitecturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea; Nicolae (Nicu), inginer și arhitect al statului; Constantin, mort de tânăr, student la Paris; și Alexandru, general de cavalerie și profesor la Școala Militară. Toți cei cinci frați au beneficiat de studii superioare în străinătate, în special la Paris și la Saint-Cyr, fapt care a marcat decisiv profilul profesional și social al familiei Cerkez. Nicolae Cerkez s-a căsătorit în 1887 cu Maria (Meta) Iacovaki, fiica lui Nicolae Iacovaki. Căsnicia lor a fost una stabilă și discretă, din care au rezultat trei fiice: Maria-Simona, Maria-Nicola și Maria-Cristina. Destinele acestora s-au legat prin căsătorie de familii cunoscute ale epocii – Koslinski, Hagi-Mosco și Carp – ceea ce a menținut familia Cerkez într-un cerc social cultivat, cu legături intelectuale și profesionale diverse. Numeroase fotografii și relatări păstrate de descendenți ilustrează o viață de familie coerentă, marcată de educație riguroasă, preocupări culturale și un cadru domestic atent construit. Primul Război Mondial a marcat o ruptură temporară în viața familiei. Nicolae Cerkez a revenit în România cu întreaga familie în primăvara anului 1914, însă în mai 1917 a fost nevoit să părăsească din nou țara, plecând „în pribegie” prin Rusia până în Finlanda. Ulterior, familia s-a stabilit temporar la moșia de la Gârbovana, în județul Bacău, unde Cerkez a găzduit membri ai misiunii militare franceze, inclusiv curierul acesteia și membri ai escadrilei Farman. Acest episod ilustrează atât contextul istoric dificil, cât și legăturile internaționale ale familiei. Nicolae Cerkez a murit la 22 februarie 1927 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu, alături de mama sa. Ulterior, aici au fost înhumate și soția sa, Meta, precum și cele trei fiice. După moartea lui, casa din strada Mercur a continuat să fie locuită de soția și fiicele sale până în anul 1939, când Maria (Meta) Cerkez a vândut imobilul Clubului Tinerimea Română și s-a mutat împreună cu familia Koslinski într-o casă din cartierul Cotroceni, pe Bulevardul Ardealului. Studii și formare profesională, carieră în administrație și instituții Arhiva de arhitectură indică: primare la Pensionatul Schewitz (București), bacalaureat la Sf. Sava (1870–1871), apoi cursuri la liceele Louis-le-Grand și Saint-Louis (Paris, 1870–1872), după care „Școala de arte și meserii” (1872–1876), devenind inginer constructor „diplomat” al guvernului francez. A fost, la rândul lui, profesor de fizică industrială la Școala Națională de Poduri și Șosele (aprox. 1882–1911), pentru aproape trei decenii. După revenirea în țară (1876), apare rapid în infrastructura tehnică a statului: - Lucrări feroviare și roluri tehnice (inclusiv la Giurgiu), apoi intrare în Ministerul Lucrărilor Publice. - Funcții de arhitect-șef în ministere: Agricultură și Domenii (1883–1889), Culte și Instrucțiunea Publică (1890–1891); în cadrul acestui rol este descris ca șef al Serviciului construcții. - Implicare în organisme profesionale: membru fondator în structuri ale breslei (Societatea de Arhitecți și Ingineri; Societatea Politehnică; Societatea Enciclopedică Română; Societatea Arhitecților din România). - Prezență publică/politică: deputat (începând din 1892) și senator (din 1911). Portretul care se desprinde din materialele atașate și din relatările de tur urban este al unui „arhitect/inginer al instituțiilor publice”, asociat masiv cu edificii oficiale și cu limbaje de reprezentare neoclasică/academistă (stil considerat adecvat instituțiilor). În același timp, în jurul numelui său apar frecvent roluri mixte: proiectare, antrepriză, conducere de șantier, supervizare, comisii tehnice, mobilier și detalii de execuție (în special în cazul Băncii Naționale). Lucrări de arhitectură și proiecte documentate Clădiri publice și administrative (București) - Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, str. Lipscani nr. 25: Cerkez apare cu rol de supervizare; în materialul despre BNR din Muzeul Național este prezentat cu planul fundațiilor (1884) și cu rol în execuție. Pentru șantierul BNR, în sursele atașate este explicită ideea de „director al lucrărilor / arhitect primar al construcțiunii” (în relatarea turului urban, atribuită recomandării lui Eugen Carada). - Palatul Ministerului de Finanțe / Palatul Romanit / Palatul Facca-Romanit (azi Muzeul Colecțiilor de Artă), Calea Victoriei nr. 111 – extindere și supraetajare (menționat în listările de lucrări și în fișa detaliată a clădirii). - Palatul Înaltei Curți de Conturi (Curtea de Conturi), Calea Griviței nr. 4 (azi Spitalul „Carol Davila”) – asociat ca autor împreună cu Constantin Băicoianu, inaugurare mai 1899. - Imprimeria Statului / Arhivele Naționale / Palatul Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului / Arhivele Statului, Bd. Regina Elisabeta nr. 49 (menționată ca lucrare majoră) – în catalogul atașat apare ca legat de Cerkez pentru „clădirea veche”, alături de Constantin Băicoianu; include și observația privind existența a două clădiri în ansamblu, ridicate la distanță mare în timp. - Școala Superioară de Arte și Meserii, str. Polizu nr. 11). - Școala Superioară de Medicină Veterinară / Facultatea de Medicină Veterinară – menționată ca lucrare (1886 și 1892) și ca instituție proiectată/executată, cu localizare „pe Splaiul Independenței”. - Ministerul de Război (ulterior asociat cu „Palatul Societății Steaua Română” / Palatul Societății Petrolifere „Steaua Română”), Bd. Carol I vis-a-vis de Ministerul Agriculturii – menționat ca edificiu public important. - Palatul Regal – extindere și întreținere (1881–1885), menționate ca „nevizibile” astăzi în clădirea actuală. Reședințe și vile particulare (București) - Casa inginerului Nicolae (Nicu) Cerkez – str. Mercur nr. 4 (azi zona blocului EVA; strada ulterior D.A. Sturdza, azi Pictor Verona, conform legendelor foto din studiul Muzeului Național). Casa este tratată ca reședință dispărută în 1964, cu extindere prin supraînălțare în 1893 (odăi pentru copii și servitori, dormitor, budoar etc.). - Casa Grigorescu, colț str. Plantelor (Negustori?) / str. Părinte D. Stăniloaie – menționată ca lucrare rămasă în picioare (1881) și ca proiect de restaurare. (neidentificată) Amenajări urbane, restaurări și intervenții - Amenajări la Șosea, Grădina Mogoșoaiei și Cișmigiu (împreună cu grădinarul W. Knechtel) – menționate ca lucrări dispărute. - Reparații la Camera Deputaților, Casa Castrișoaiei, Palatul Camerei de Comerț – menționate ca intervenții. - Palatul și grădina Cotroceni – menționat ca restaurare (1879). - Casa Grigorescu – menționată și ca restaurare (1881). Lucrări în afara Bucureștiului și colaborări - Hotelul și stabilimentul de băi din Călimănești – menționat explicit ca lucrare. - Pavilionul Agriculturii, Expoziția Jubiliară 1906, Parcul Carol I – realizat împreună cu Grigore P. Cerkez. - În activitatea de tip „colaborare / șantier”, apar constant nume asociate: Paul Gottereau (Palatul Regal), Albert Galeron și Cassien Bernard (BNR), Constantin Băicoianu (BNR și Curtea de Conturi). "Nicu Cerchez, cel a cărui activitate nu se va remarca decît în cadrul institutionalizat, în calitate de arhitect şef al Ministerului domeniilor şi finantelor, completează clădirile acestuia din Calea Victoriei (fosta casă Romaniti) prin supraetajarea aripii dinspre Calea Grivitei în 1881, iar ulterior, în 1884, prin construirea uneia noi pentru Ministerul agriculturii, industriei şi domeniilor cu fatada spre Calea Victoriei. El adoptă stilul eclectic cu dominantă neoclasică, realizînd o faţadă desfăşurată pe trei registre, a căror înălţime scade, ultimul fiind un atic. Fiecare primeşte o modenatură aparte, dar în echilibru cu celelalte, ritmul fiind determinat de succesiunea golurilor şi a pilaştrilor adosaţi. (Cezara Mucenic) Casa lui Nicolae Cerkez Casa familiei Cerkez din București a fost edificată în anul 1887, după planurile lui Nicolae Cerkez și sub directa sa conducere. Imobilul era situat pe strada Mercur, arteră care avea să poarte ulterior numele Dimitrie A. Sturdza, iar astăzi este cunoscută ca strada Pictor Verona. Amplasarea nu era întâmplătoare: casa se afla în vecinătatea reședinței socrului său, Nicolae Iacovaki, și în apropierea Muzeului Simu, fondat de Anastase/ Atanase Simu, ceea ce plasa locuința într-un perimetru urban de prestigiu cultural și social. Reședința a fost concepută ca o casă urbană amplă, cu grădină, salon principal și spații de reprezentare, dar și cu zone bine delimitate pentru viața de familie. În anul 1893, casa a fost extinsă prin supraetajare, pentru a răspunde nevoilor unei familii în creștere. Noile încăperi au inclus dormitoare suplimentare, spații pentru copii și personal, precum și un budoar, indicând un mod de viață confortabil, dar lipsit de ostentație. Din descrierile și imaginile păstrate reiese o locuință ordonată, elegantă, cu o grădină atent amenajată, în care se aflau elemente artistice notabile, precum statuia Aruncătorul cu sulița, realizată de sculptorul Ion Georgescu. Casa Cerkez a fost nu doar o locuință, ci și un spațiu de sociabilitate și viață culturală. În interiorul ei au avut loc întâlniri de familie, reuniuni și momente festive, surprinse în fotografii care documentează prezența copiilor și nepoților, atmosfera de sărbători și cotidianul unei familii de elită bucureștene. Salonul principal, grădina și curtea apar frecvent în aceste imagini, oferind o perspectivă rară asupra vieții domestice a unui inginer-arhitect al statului român. Destinul clădirii a fost, însă, tragic: casa inginerului Nicolae Cerkez a fost demolată în anul 1964, pierzându-se astfel un exemplu reprezentativ de locuință urbană a elitei tehnice bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Memoria sa a fost păstrată prin documente, fotografii și mărturii de familie, care permit astăzi reconstituirea nu doar a unei arhitecturi dispărute, ci și a universului familial și social al unuia dintre arhitecții-ingineri care au contribuit decisiv la modernizarea Bucureștiului. Notă: Relațiile de rudenie între arhitecții interbelici Cerkez/ Cerchez: - Cert: Grigore P. Cerkez și Nicolae P. Cerkez sunt frați. - Cert: Grigore G. Cerkez și Arta (Artaxerxe) Cerkez sunt frați. - Nedovedit (doar ipoteză): vreo rudenie între cele două perechi. - Nedovedit: rudenia lui Cristofi Cerkez cu celelalte familii (în sursele citate e doar „al cincilea”, fără precizare). Referințe - Nicolae Cerkez (Arhiva de arhitectură) - Casa Nicu Cerkez (Arhiva de arhitectură) - Nicolae P. Cerkez – inginerul arhitect al modernizării Bucureștiului (Vatra MCP) - Tur arhitectural dedicat lui Nicolae P. Cerkez (PhotoExplorers) - CERKEZ, Nicolae (MetaCult – Architecture) - CERKEZ, Nicolae (MetaCult - EN) - Fraţii Grigore şi Nicu P. Cerkez (Editura Istoria Artei) - Nicolae P. Cerkez: Traseu urban (Blog „Nicolae P. Cerkez”) - Traseu 7: Curtea de Conturi, 1896-1899 (Blog „Nicolae P. Cerkez”) - Dispărut: Pavilionul Agriculturii, 1905-1906 (Blog „Nicolae P. Cerkez”) - Narcis Dorin Ion, Casa inginerului Nicolae Cerkez din Bucureşti. Povestea unei reşedinţe dispărute (MNIR, XXVI) - Aportul arhitecților români la definirea stilistică a arhitecturii bucureștene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Cezara Mucenic, BMIM 1992) - Casa inginerului Nicolae Cerkez din Bucureşti… (Muzeul Național Journal – MNIR) - The house of engineer Nicolae Cerkez in Bucharest… (National Museum Journal – MNIR) - Casa inginerului Nicolae Cerkez din Bucureşti… (fișă articol) (Biblioteca Digitală a Bucureștilor) - Construirea clădirii Monitorului Oficial, actualul sediu al Arhivelor (Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Revista Arhivelor) - 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României (Romfilatelia) - 140 years since the establishment of Banca Națională a României (Romfilatelia) - Architecture: The National Bank of Romania Palace (Romfilatelia) - Emisiune de timbre… 140 de ani de la înființarea BNR (Manager.ro) - Conferința cu tema „Patrimoniul Băncii Naționale a României” (HotNews – document PDF) - Palatul BNR – cel mai frumos sediu al unei instituții din România (Știrile ProTV) - Palatul Romanit, o istorie de peste două veacuri (II) (National.ro) - The Palace of the National Archives of Romania… (Bucharest.ro) - Palatul Arhivelor Naționale ale României… (Bucuresti.ro) - Casa dispărută a lui Titu Maiorescu (Formula AS - menționează casa lui Nicu Cerkez pe str. Mercur) - „Restaurăm istoria și construim viitorul”… sediul BNR Constanța (Ziua de Constanța) - Conacul Donici – Cerkez – Carp din Negoiești (Luceafărul) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] ## Proiecte - [Palatul Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului](https://www.propertyindex.ro/residential/arhivele-statului-regina-elisabeta-49) - [Palatul Vechi al Băncii Naționale a României](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-bancii-nationale-1) - [Ministerul de Război](https://www.propertyindex.ro/residential/carol-i-17-apia) - [Palatul Înaltei Curţi de Conturi / de Casație și Percepție](https://www.propertyindex.ro/residential/calea-grivitei-4) - [Școala Superioară de Medicină Veterinară](https://www.propertyindex.ro/residential/splaiul-independentei-105) - [Palatul Princiar Cotroceni](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-cotroceni) - [Palatul Facca - Romanit](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-romanit-muzeul-colectiilor-de-arta) - [Palatul Regal](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-regal) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/nicolae-p-cerkez