Arhitectul Nicolae Kepeș
Nicolae Kepeș (n.1923) este un arhitect român format și activ în perioada postbelică, asociat în principal cu proiectarea de ansambluri mari de locuințe din București, în cadrul Institutului Proiect București. S-a născut la Șeini, județul Maramureș. A urmat Institutul de Arhitectură din București, unde a obținut diploma în 1953. Debutul profesional este consemnat prin colaborări la lucrări din prima parte a anilor 1950, între care Institutul de Mecanică din Brașov (1951) și Casa de oaspeți din Hunedoara (1952), precum și locuințe la Lonea.
Principala activitate a desfășurat-o, însă, la Institutul Proiect București, unde este menționat ca arhitect coordonator pentru numeroase ansambluri rezidențiale și operațiuni de sistematizare urbană în București, în special în marile cartiere de locuințe dezvoltate începând cu anii 1950–1970. În presa perioadei comuniste apare și ca arhitect al Institutului „Proiect”-București, semnând un text despre activitatea de proiectare și responsabilitățile colectivelor care lucrau la Balta Albă și alte ansambluri. În 1971, un decret de conferire a unor ordine îl menționează ca „Nicolae F. Kepeș”, șef de sector la Institutul „Proiect”, București, informație utilă pentru confirmarea poziției instituționale în acei ani.
Profil profesional și caracteristici ale activității
Din informațiile disponibile, profilul lui Nicolae Kepeș este cel al unui arhitect specializat în proiectare de locuințe colective și în coordonarea de ansambluri urbane în perioada de industrializare și extindere accelerată a Bucureștiului. Portofoliul său documentat se leagă de cartiere mari (Balta Albă, Titan, zone de-a lungul axelor Mihai Bravu, Basarabia), unde proiectarea era realizată în colective, cu roluri de coordonare, sistematizare și proiectare de detaliu.
Din perspectiva culturii urbanistice a perioadei, este relevant faptul că unele surse de istorie urbană menționează explicit proiecte realizate de Nicolae Kepeș pentru ansambluri de locuințe și cămine muncitorești în intervalul 1952–1958. Aceste lucrări indică o implicare directă în primele etape de edificare a noilor cartiere muncitorești din estul Bucureștiului, într-un moment de tranziție către urbanismul de masă specific perioadei socialiste.
Lucrări documentate
- Institutul de Mecanică din Brașov (denumit în epocă Orașul Stalin), Brașov. Proiect menționat ca lucrare de început, realizat în anul 1951.
- Casa de oaspeți din Hunedoara, Hunedoara. Proiect menționat ca lucrare de început, realizat în anul 1952.
- Locuințe pe Bulevardul Basarabia, București (1956), proiect realizat în colaborare cu arhitectul Tiberiu Niga.
- Ansamblu de locuințe pe Drumul Murgului, București (1958).
- Ansamblu de locuințe în cartierul Cățelu, București (1959).
- Bloc de locuințe, Strada Brezoianu nr. 48–50, București (1959).
- Ansamblu de locuințe pe Șoseaua Mihai Bravu, între Calea Moșilor și Șoseaua Iancului, București (1964).
- Proiecte de sistematizare și ansambluri de locuințe în cartierul Balta Albă, București, menționate în jurul anului 1960.
- Ansambluri de locuințe în cartierul Titan, zona Străzii Liviu Rebreanu, București (1973).
- Ansamblu de locuințe și cămine muncitorești de pe actualul Bulevard Nicolae Grigorescu, București. O sursă de istorie urbană menționează explicit cinci blocuri de tip punct, două blocuri liniare și trei cămine cu spații adiacente, proiectate de arhitectul Nicolae Kepeș în cadrul Institutului Proiect București (conform asz.ro).
- Colective de proiectare pentru cartierul Balta Albă și alte mari ansambluri rezidențiale din București. Într-un articol de presă din anul 1966, Nicolae Kepeș apare ca arhitect la Institutul „Proiect”-București, afirmând că colectivul pe care îl conduce realizase, în ultimii ani, zeci de mii de apartamente în Balta Albă și pe Șoseaua Mihai Bravu, fapt care indică un rol de conducere în proiectarea de masă (bibliotecadeva.ro).
- Locuințe la Lonea, județul Hunedoara. Menționate ca lucrări de început, fără an precis indicat în sursele disponibile.
Referințe
- Decretul nr.138/1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România (Amintiri din comunism)
- Drumul Murgului (Studio Zona)
- Scînteia, 25 ianuarie 1968, „Cum va arăta Colentina?” (Biblioteca Deva, facsimil Scînteia)
- Scînteia, ianuarie 1966, articol semnat „Arh.Nicolae Kepeș, Institutul ‘Proiect’-București” (Biblioteca Deva, facsimil Scînteia)
- [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (volum tipărit)
- Arhitectura, 1974 (Anul 22, nr. 1-6)
- Arhitectura, 1977 (Anul 25, nr. 1-6)
- Arhitectura, 1981 (Anul 29, nr. 1-6)
- Contemporanul, 2014 (Anul 25, nr. 1-12)