# Moise Sonnenfeld-Câmpeanu Categorie: Arhitectură An naștere: 1877 An deces: 1939 ## Articol Arhitectul Moise Sonnenfeld-Câmpeanu Moise Sonnenfeld-Câmpeanu (14 februarie 1877, la Botoșani – 6 august 1939) a fost arhitect român, format în primele promoții ale Școlii/Academiei de Arhitectură din București, cu activitate profesională desfășurată în principal în primele decenii ale secolului XX. Este prezentat în presa profesională ca un arhitect riguros, corect profesional, implicat în sprijinirea generațiilor tinere și apropiat de direcția „stilului românesc” (neo-românesc), acolo unde condițiile i-au permis. Căsătorit cu Rosica (n. 1883); fiica Teodora (n. 1914). Religie mozaică. Cetățean român din 1919. Domiciliu: str. R. Calomfirescu nr. 5, București. Sediu profesional (menționat în Arhiva de arhitectură): str. I.L. Caragiale nr. 1bis; str. Epureanu nr. 7; str. Sfinților nr. 51, București. Intră în școala de arhitectură din București în 1897 (în perioada de început a instituției) și obține diploma în 1906, fiind una dintre primele serii de absolvenți. Legitimație de la Societatea Arhitecților în 1933. Are o practică susținută după obținerea diplomei (începând cu 1906), cu un portofoliu de peste treizeci de lucrări proiectate și executate, dintre care o parte în București, dar și în orașe precum Craiova și Brăila, respectiv în mediul rural (conacul de la Albești, jud. Botoșani). În intervalul de până la 1923 a lucrat în colaborare cu arhitectul M. Goldman-Galia, apoi a continuat să lucreze individual până la finalul vieții. Portretul profesional rezultat din articolele de epocă îl descrie ca pe un arhitect cu „corectitudine profesională” și disponibilitate pentru sarcini oficiale, dar și pentru proiecte asumate din motivații civice, inclusiv lucrări realizate gratuit de interes obștesc, chiar în anii în care sănătatea îi era fragilă. În același timp, se menționează orientarea sa, încă de la începutul carierei, către „progresul stilului românesc”, ceea ce sugerează o adeziune la limbajul neo-românesc atunci când beneficiarul și contextul urbanistic au permis această expresie. De menționat și că Moise Sonnenfeld-Câmpeanu a fost foarte legat de Societatea Construcția Modernă, activând în consiliul de administrație al acesteia pentru o lungă perioadă, alături de alți arhitecți cunoscuți. Lista de lucrări Reședințe și vile particular, imobile de raport - Casa Doctor Nicolae Bărdescu, Str. Luterană nr. 14; vilă urbană, construită în 1906, clasată monument istoric (clasa B). Proiect realizat în colaborare cu arhitectul M. Goldmann. - Casa Prof. Constantin M. Sipsom (Sipsomo), Bd. Lascăr Catargiu nr. 36; vilă urbană, 1909, realizată în colaborare cu M. Goldmann. Imobil de colț, cu volumetrie dinamică și fațade diferențiate, adaptate parcelării și poziției urbane. - Casa Gheorghe. N. Bagdat, prim-preşedinte la Curtea de Casaţie; Str. Cantacuzino, București, 1908; Locuință urbană individuală, menționată în articolele de epocă. - Casa M. Nahmaus; Str. Negru-Vodă, București, 1908; Casă urbană, tipologie specifică începutului de secol XX. - Casa Leon Alalay; Str. Matei Milo, București, 1910; Locuință urbană individuală. - Casa Oteleanu; București, 1911; Casă particulară. - Casa Sârbiari, București, 1912. - Str. Paleologu nr. 16, București; Imobil cu 5 apartamente, construit în perioada de maximă activitate. Program de locuire colectivă timpurie. (neidentificat) - Intrarea Dacilor nr. 2, București; Bloc de locuințe colective; proiect atribuit lui Moise Sonnenfeld-Câmpeanu, confirmat documentar. - Blocul Societății Mărășești, București; Str. Ion Luca Caragiale nr. 1A; Bloc de locuințe colective cu regim mare de înălțime, realizat în 1930, într-un limbaj art deco. Lucrare târzie, reprezentativă pentru etapa de maturitate profesională a arhitectului. Lucrări în afara Bucureștiului - Institutul Central Actor, Brăila, 1920; Clădire cu funcțiune cultural-administrativă, realizată într-un context de modernizare urbană postbelică. Autoratul este menționat în sursele de epocă și în articolul necrolog. - Tipografia Samitca (Scrisul Românesc), Craiova, 1915; Clădire industrial-culturală, program de tipografie, importantă pentru istoria patrimoniului industrial românesc. - S. A. Sabetai, Turnu-Severin, 1908; Lucrare pentru un beneficiar privat. - Conacul Popovici Băsanu, Albești, jud. Botoșani, 1912; Reședință rurală de tip conac, realizată pentru un proprietar local. - Casa Călteanu, Brăila, 1922; Locuință urbană, menționată explicit în articolele de epocă. Notă: Moise Sonnenfeld-Câmpeanu este menționat documentar ca „autor prejudiciat”, ale cărui drepturi profesionale au fost încălcate de arhitectul Jean Monda în cazul Imobilului Frascatti, București. Din articolul menționat în fișa arhitectului Jean Monda nu reiese clar dacă Moise Sonnenfeld-Câmpeanu a avut vreun rol în proiectarea Imobilului Frascatti, București. Referințe - Moise Sonnenfeld-Câmpeanu (Arhiva de arhitectură) - Moise Sonnenfeld-Câmpeanu (Arhiva de arhitectură – blog) - Din portofoliul arhitectului Moise Sonnenfeld-Câmpeanu (Revista Arhitectura 1935) - Revista Arhitectura (rubrica „Arhitecții membri ai Corpului — decedați”), articol despre M. Sonnenfeld-Câmpeanu, 1939, în care se enumeră o parte dintre lucrările sale ## Proiecte - [Casa Doctor Nicolae Bărdescu](https://www.propertyindex.ro/residential/casa-doctor-nicolae-bardescu) - [Intrarea Dacilor 2](https://www.propertyindex.ro/residential/intrarea-dacilor-2) - [Casa Constantin M. Sipsom (Sipsomo)](https://www.propertyindex.ro/residential/lascar-catargiu-36) - [Blocul Societății Mărășești](https://www.propertyindex.ro/residential/ion-luca-caragiale-1a) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/moise-sonnenfeld-campeanu