# Mario Stoppa Categorie: Arhitectură An naștere: 1887 An deces: 1975 ## Descriere Mario Stoppa a fost un arhitect italian cu activitate consistentă în România cel puțin din anii 1910, cu o vizibilă inserție în rețelele profesionale italiene active local și, ulterior, cu acces la comenzi aristocratice și regale. Într-un studiu despre Palatul Știrbey de la Brașov se afirmă că Mario Stoppa a fost „cel mai prolific” dintre arhitecții și meșterii italieni activi în România în primele decenii ale secolului XX și că a fost inclus ulterior în colectivul arhitecților agreați de familia regală a României. ## Articol Arhitectul Mario Stoppa Mario Stoppa s-a născut la 2 februarie 1887, la Milano, Italia; era supus italian și este menționat ca fiu al lui Natale și al Giuliei Bardelli. În Arhiva de Arhitectură apare explicit că a obținut în 1917 o „diplomă de profesor de desen de arhitectură” la Academia Regală de Belle Arte din Milano și că, în 1933, a solicitat înscrierea în Corpul Arhitecților, declarând că diploma i-a fost echivalată de Academia de Arhitectură din București (decembrie 1932); cererea i-a fost respinsă în decembrie 1933 pe motiv că nu era cetățean român. Venirea și poziționarea în mediul profesional din România: profilul care se conturează din fișele documentare este al unui arhitect italian cu activitate consistentă în România cel puțin din anii 1910, cu o vizibilă inserție în rețelele profesionale italiene active local și, ulterior, cu acces la comenzi aristocratice și regale. Într-un studiu despre Palatul Știrbey de la Brașov se afirmă că Mario Stoppa a fost „cel mai prolific” dintre arhitecții și meșterii italieni activi în România în primele decenii ale secolului XX și că a fost inclus ulterior în colectivul arhitecților agreați de familia regală a României. Una dintre realizările care îl fixează ca autor este Biserica Italiană din București: a întocmit proiectul în 1911, iar construcția a fost terminată în 1915. Într-un studiu universitar este menționată decizia comunității italiene din 1913, proiectarea de către Mario Stoppa împreună cu Giuseppe Tiraboschi, inspirația din Santa Maria delle Grazie (Milano, stil vechi lombard/romanic timpuriu) și consacrarea la 2 iulie 1916; în 1924 apare și casa parohială, în același stil. În 1922–1924, Arhitectura (1989) plasează realizarea Vilei/Palatului Știrbey de la Brașov pe Dealul Warthe și subliniază explicit că proiectul se inspiră dintr-o arhitectură „calmă românească”, ca alternativă la copierea fără discernământ a Occidentului. În 1924 a primit comanda Reginei Maria și a elaborat schițele de anteproiect și planurile Vilei Regale de la Mamaia, pe baza unui contract din 4 aprilie 1924 (onorariu 4% din valoarea lucrărilor). Menționat ca Palatul/„Kara Dalga (Valul negru)”, construit în 1924–1926, arhitect fiind italianul Mario Stoppa. După incendiul Palatului Regal din București (decembrie 1926), lucrările de punere în siguranță și consolidare au fost îndrumate de o echipă în care erau Karel Liman, Ion Ernest și Mario Stoppa; transformările ulterioare (în 1935) au fost încredințate lui Nicolae Nenciulescu. În 1940, este menționat în echipa delegată de Comisia Monumentelor Istorice pentru consolidarea și restaurarea vechii biserici cantacuzine de la Cotroceni, alături de Grigore Ionescu și Ștefan Balș. În etapa de după 1948, este menționată activitatea la I.P.B. (institut de proiectare), apoi se indică faptul că, în cadrul Institutului „PROIECT–BUCUREȘTI”, împreună cu M. Sfetescu și V. Martina, se ocupă de restaurarea Ateneului Român și de reconstrucția Universității. Mario Stoppa este descris ca un arhitect cu o cultură a proiectului centrată pe rigoare și detaliu: reprezentarea grafică a proiectului (pentru Biserica Italiană) conține o mare cantitate de detalii desenate „cu precizia și finețea unor gravuri”, cu informații constructive complete (materiale, îmbinări, cote), iar impresia este că „nimic nu a fost lăsat nestudiat”. Mario Stoppa are o dublă capacitate, rară pentru un arhitect format în alt spațiu cultural: pe de o parte, pentru Biserica Italiană, alege o referință identitară italiană (Renașterea toscană este menționată ca sursă de inspirație), obținând o compoziție asimetrică, dar perfect echilibrată, cu o decorație măsurată și o „ținută sobră”. Pe de altă parte, la Vila Știrbey de la Brașov, insistă asupra „deschiderii spre izvoarele autohtone” și asupra unui limbaj care caută autenticitatea locală. În cazul Palatului Reginei Maria de la Mamaia, sursele descriu o arhitectură „hrănită din calda arhitectură mediteraneană”, în care apar și accente orientale (verticala unui turn rotund în contrast cu masa clădirii), rezultând o asimetrie echilibrată și o integrare atentă în peisaj. Lucrări și proiecte documentate - Biserica Italiană din București, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 28, București (proiect 1911 / decizie comunitate 1913; realizare 1915; consacrare 2 iulie 1916; autor împreună cu Giuseppe Tiraboschi; surse de inspirație milaneze; ansamblu completat cu casa parohială în 1924). - Spitalul Vincent de Paul (București), realizat împreună cu ing. Cesare Fantoli (menționat ca reper cronologic în 1923). - Restaurarea Ateneului Român (București), în cadrul Institutului „PROIECT–BUCUREȘTI”, împreună cu M. Sfetescu și V. Martina (anii ’60 sunt evocați în materialele atașate și în articolul Arhitectura 1989). - Reconstrucția Universității din București (menționată ca parte a aceluiași registru de lucrări postbelice/după 1948). - Vila/Palatul Știrbey, Dealul Warthe, Brașov (realizată 1922–1924; este prezentată ca o orientare spre izvoare autohtone și o alternativă la imitația occidentală; în studii este asociată și cu ing. Cesare Fantoli). - Vila Regală Mamaia („Kara Dalga / Valul negru”), Mamaia, Constanța (planuri/anteproiect Stoppa; contract 4 aprilie 1924; execuție 1924–1926; descrisă ca îmbinare de influențe mediteraneene cu accente orientale și integrare în peisaj). - Palatul Regal din București, Calea Victoriei (activitate legată de terminare/lucrări pe durata a 22 de ani începând cu 1926; intervenții după incendiul din decembrie 1926 în echipa cu Karel Liman și Ion Ernest; ulterior, transformările din 1935 trec la Nicolae Nenciulescu). - Castelul regal de la Săvârșin (menționat în fișele Arhivei de Arhitectură, în legătură cu lucrări din anii ’40). - Biserica veche cantacuzină de la Cotroceni, București (consolidare și restaurare după cutremurul din 1940, în echipă delegată de Comisia Monumentelor Istorice). - Mobilier pentru Institutul de Cultură Italiană (1933), după realizarea mobilierului Librăriei Italiene (menționat ca proiect de mobilier). - Amenajarea pieței statuii I.I.C. Brătianu (1937). - Schița decorativă / planurile mormântului regelui Carol I (Curtea de Argeș), 1916 (Stoppa este legat de concepție; execuția este atribuită ing. Cesare Fantoli în fișele Arhivei de Arhitectură). Referințe - Din activitatea arhitectului Mario Stoppa (arh. Constantin Rulea, Revista Arhitectura 1989) - Mario Stoppa (Arhiva de arhitectura) - Se prăbușește acoperișul Palatului Reginei Maria din Mamaia (Info Sud-Est) - Mărturii italiene despre societatea românească din timpul Marelui Război (Raluca Tomi) - Revista Asociației Italienilor din România, iunie 2024 - Reabilitarea şi restaurarea Palatului Ştirbey din Braşov (Lector drd. arh. Dobrin DATCU, Analele Universităţii Spiru Haret, Seria Arhitectură, Anul 3, nr. 3, 2011, Volumul 2) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (volum tipărit) – mențiune „începând din 1926, timp de 22 de ani, activitatea arhitectului Mario Stoppa se concentrează îndeosebi spre terminarea lucrărilor de execuție la Palatul Regal din București.” ## Proiecte - [Washington 1 / Paris 24C](https://www.propertyindex.ro/residential/paris-24c) - [Cavafii Vechi 1](https://www.propertyindex.ro/residential/cavafii-vechi-1) - [Sanatoriul Saint Vincent de Paul](https://www.propertyindex.ro/residential/sanatoriului-saint-vincent-de-paul) - [Biserica Italiană Prea Sfântul Mântuitor](https://www.propertyindex.ro/residential/biserica-italiana-prea-sfantul-mantuitor) - [Parcul Herăstrău](https://www.propertyindex.ro/residential/parcul-herastrau) - [Palatul Princiar Cotroceni](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-cotroceni) - [Ateneul Român](https://www.propertyindex.ro/residential/ateneul-roman) - [Palatul Academiei / Universității din București](https://www.propertyindex.ro/residential/universitatea-din-bucuresti) - [Palatul Regal](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-regal) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/mario-stoppa