Arhitectul Lucian Teodosiu
Lucian Teodosiu (1897–1973), semnat uneori și Lucian Teodossiu, a fost arhitect român, născut la 12 martie 1897 în București, Regatul României. În registrele de stare civilă redate în Arhiva de Arhitectură apare ca fiu al lui Grigore Teodosiu (institutor) și al Alexandrinei Gangu. A urmat Școala Superioară de Arhitectură / Academia de Arhitectură din București, obținând diploma în 1924. În sursele online consultate apar punctual adrese de locuire: inițial strada Lucaci nr. 28 (1925), ulterior un apartament în imobilul proiectat de el pentru C.A.M., în Piața Lahovary nr. 5.
După absolvire, Teodosiu este menționat ca membru al Societății Arhitecților Români (datat aproximativ în 1925). Din 1926 (aprox.) până în 1942 este indicat ca arhitect al Regiei Monopolurilor Statului / Casei Autonome a Monopolurilor (C.A.M.), instituție pentru care a proiectat mai multe clădiri, inclusiv imobilul C.A.M. din Piața Lahovary. În evidențele profesionale culese de Arhiva de Arhitectură apare sediul profesional în Piața Lahovary nr. 1A și o cerere de înscriere depusă în 1932, cu legitimație eliberată în 1933.
Profil arhitectural și caracteristici de stil
Lucian Teodosiu este asociat în principal cu limbajul neoromânesc, atât în proiecte de locuire (vile și imobile de raport), cât și în clădiri instituționale legate de monopolurile statului. În paralel, în portofoliul atribuit apare și un reper art deco (Facultatea de Farmacie, atribuire). În proiectele sale neoromânești, se remarcă recurența volumetriilor compacte, a accentelor de tip „casă fortificată” (mai ales la ansambluri/locuire colectivă), a detaliilor inspirate din repertoriul tradițional reinterpretat urban (logii, arcaturi, foișoare), dar și integrarea confortului modern pentru epocă în programe de locuire colectivă (încălzire centrală, ascensoare, garaje – menționate explicit pentru imobilul C.A.M.).
Lucrări, proiecte și portofoliu (selecție)
Clădiri publice și administrative
- Institut de cercetări / Institutul Tutunului (Institutul experimental pentru cultivarea și fermentarea tutunului), strada Gârlei (Băneasa), București (menționat ca Institutul Tutunului / Institutul de la Băneasa (Institutul de Chimie Alimentară), str. Gârlei.
- Facultatea de Farmacie (atribuire), București, 1935, art deco.
- Banca „Izvorul Tămăduirii”, Calea Dudești, București.
Reședințe și vile particulare
- Vila Muș, strada Căpitan Aviator Nicolae Drossu nr. 3, București, 1938.
- Casa Gh. N. Costescu, casa / imobil pe strada Paris nr. 14A (uneori indicat ca 14–14A), București (pe fațada laterală există o placă memorială cu numele și semnătura arhitectului), clasată monument istoric, clasa B, în repertorierile care o menționează.
- Casa Gen. (Lt. Col.) Gabriel Danielopol, strada Andrei Mureșanu nr. 1, București, 1933.
- Casa M. Ionescu, strada Epureanu (ulterior Haiducul Bujor) nr. 22, București, 1933. (Ion Constantinescu apare cu 9 apartamente aici, la naționalizare; imobil demolat în timpul sistematizărilor comuniste - n.r.)
- Imobil V. Marinescu, strada Aristizza Romanescu nr. 20, București, 1933 (intervenții/renovare sau adăugiri sunt sugerate în fișa metacult).
- Locuință pe strada Frumoasă, București.
- Conacul / vila Dr. Ștefan Minovici, sat Cărpiniș (comuna Morărești, jud. Argeș), datare neprecizată în sursele online consultate.
Imobile de raport și blocuri de locuințe
- Imobilul C.A.M. (Casa Autonomă a Monopolurilor), Piața Lahovary nr. 5A (în unele surse și nr. 5), București, proiectat și construit între 1926–1929; descris ca bloc cu parter, patru etaje și mansardă, cu dotări moderne pentru epocă. Menționat în alte surse ca bloc de locuințe, Piața Cosmonauților nr. 1A, București.
- Imobil (în fișa metacult: „Teodosiu building”), strada Braziliei nr. 56, București, 1939. În alte surse apare ca Brazilia 54–56, București, 1930.
- Imobil pe strada Naum Râmniceanu nr. 5, București, 1938 (inclus pe Lista Monumentelor Istorice, cod B-II-m-B-19524, conform fișei metacult).
- Bloc de locuințe C.A.M. în parcelarea Grant, București, 1942 (ridicat pe amplasamentul unor case afectate de cutremurul din 1940, conform fișei metacult).
- Bloc de locuințe pentru muncitori, Slănic Prahova, 1942 (fișa metacult).
Proiecte industriale
- Complexul Salinei Slănic, jud. Prahova (menționat în dicționarul indicat de tine; detaliere insuficientă în sursele online consultate).
- Fabrici de țigări la Târgu Jiu și Râmnicu Sărat (menționate în dicționarul indicat de tine; detaliere insuficientă în sursele online consultate).
- Institutul Tutunului / institut de cercetări la Băneasa (vezi mai sus).
Lucrări religioase
- Biserica din sat Cărpiniș (comuna Morărești, jud. Argeș), datare neprecizată în sursele online consultate.
Lucrări în afara Bucureștiului și colaborări
- Halele centrale din Târgu Ocna (menționate în dicționarul indicat de tine; detaliere insuficientă în sursele online consultate).
- Cămin cultural și locuințe muncitorești la Țintea, jud. Prahova (menționate în dicționarul indicat de tine).
- Proiecte/concursuri (menționate în fișa metacult): internat băieți Năsăud (premiul II, 1924, împreună cu N. Georgescu), concursuri pentru Camere de Comerț (Iași, Timișoara) și proiect pentru primăria Făgăraș.
- Colaborare indicată: Casa St. Morărescu – Adria (Parcul Bonaparte), în colaborare cu arh. N. Georgescu, 1925.
Referințe