# Johann Storck Categorie: Arhitectură An naștere: 1868 An deces: 1940 ## Descriere Johann / Jean Storck este un arhitect de practică urbană, activ în special în București, în zona locuințelor particulare și a intervențiilor punctuale (extinderi, anexe, pivnițe), cu un vocabular adaptabil cerințelor beneficiarilor. Un reper util pentru înțelegerea modului său de lucru este chiar mărturia proprietarului unei case proiectate de el (casa din str. Ioan Vodă Caragea nr. 1), care descrie intenția unui stil compozit ## Articol Arhitectul Johann / Jean Storck Johann / Jean Storck (menționat frecvent cu ambele prenume) s-a născut în 1868, la București. În 15 decembrie 1898 a obținut cetățenia română prin decret regal, cu efectul indicat ca „cetățean român din 1900”). Provenea din familia Storck, o dinastie artistică foarte vizibilă în Bucureștiul secolului XIX–început de secol XX: a fost fiul sculptorului Karl Storck și fratele sculptorilor Carol și Fritz (Frederic) Storck; mama sa a fost Friederika Olescher, originară din Brașov. În evidențele de stare civilă publicate de Arhiva de arhitectură apare că s-a căsătorit la București, la 5 noiembrie 1894, cu Emilia Lorensa Zehender. Familia lui Johann / Jean Storck se înscrie în nucleul fondator al dinastiei artistice Storck din România. Tatăl său, sculptorul Karl Storck, s-a căsătorit la 23 aprilie 1852 cu Ana Clara Ihm, originară din Hanau; dintre cei patru copii ai acestei căsătorii, trei au murit la scurt timp după naștere, supraviețuind doar Johann Ludwig Karl, cunoscut ulterior în România sub numele de Carol Storck. În același an, Karl Storck a realizat două acrotere din piatră, măștile Tragedia și Comedia, destinate fațadei Teatrului Național din București; clădirea a fost distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar acroterele au fost recuperate și se află astăzi la Muzeul Storck din București. Tot în 1852, Karl Storck a fondat la București prima Societate de gimnastică „Turnverein” și o Societate de cânt și teatru „Liedertafel”, marcând implicarea sa activă în viața culturală a comunității germane. După decesul primei soții, Karl Storck s-a recăsătorit la 10 decembrie 1865 cu Friederike Amelie Olescher din Brașov, educatoare la familia generalului Vlădoianu. Din această a doua căsătorie s-au născut nouă copii, dintre care au supraviețuit șapte: Emil (1866–1940), Julie (1870–1950), Jean (1868–1940), Frederic Ștefan, Marie (1879–?), Hugo (1886–?) și Rosa (1876–1944). În acest cadru familial, Johann / Jean Storck a crescut într-un mediu artistic consolidat, marcat de formarea și afirmarea mai multor membri ai familiei în domeniul artelor plastice și al arhitecturii. Statut profesional, funcții și poziționare în breaslă Johann Storck a absolvit Școala Superioară Tehnică din München în 1891; diploma i-a fost echivalată la București în 1934 (în contextul dosarului profesional). Tot în dosarul său apar date despre serviciul militar, 1892–1895, caporal, unitatea I Geniu. Din 1910 figurează în tabloul arhitecților care puteau depune planuri la Primăria București. În mai 1917 a fost numit arhitect-șef în cadrul Serviciului Arhitecturii al Primăriei, în locul lui Daniel Renard. În documentele de evidență profesională apar și repere administrative: sediul profesional în str. Matei Voievod nr. 10, depunerea unei cereri de înscriere (decembrie 1934) și existența unei legitimații, precum și faptul că a cerut radierea în 1938. Opera cunoscută astăzi (identificată în principal prin dosare tehnice ale Primăriei și prin mărturii legate de comenzi private) îl arată ca un arhitect de practică urbană, activ în special în București, în zona locuințelor particulare și a intervențiilor punctuale (extinderi, anexe, pivnițe), cu un vocabular adaptabil cerințelor beneficiarilor. Un reper util pentru înțelegerea modului său de lucru este chiar mărturia proprietarului unei case proiectate de el (casa din str. Ioan Vodă Caragea nr. 1), care descrie intenția unui stil compozit: un fundal Art Nouveau cu inserții neoromânești spre stradă și elemente asociate de autor cu expresionismul german timpuriu spre curte (descrierea aparține proprietarului, transmisă într-o scrisoare publicată). Această piesă este valoroasă ca indiciu de receptare și de comandă (cum își „negocia” stilul între modă și așteptările clientului), chiar dacă nu substituie o analiză de arhivă a proiectului. În cazul familiei Storck, Johann Storck apare și ca autor al atelierului (1910-12) și ca participant la conturarea proprietății (inclusiv împrejmuirea definitivată în 1915), în timp ce casa principală (1912) este atribuită arhitectului Alexandre Clavel. Lucrări consemnate Repertoriul de mai jos reunește lucrările care apar explicit nominalizate în evidențele publicate de Arhiva de arhitectură (cu trimiteri la dosarele tehnice ale Primăriei București, acolo unde sunt indicate), completate cu proiecte menționate în legătură cu proprietatea Storck și cu casa din str. Ioan Vodă Caragea nr. 1, unde autorul este consemnat ca arhitect. - Extinderea Casei Frederick (Fritz) Storck, str. Vasile Alecsandri nr. 14 (16 azi), București (1909). - Casa Zehender, str. Mântuleasa nr. 46, București (1910). (probabil dispărută) - Extindere proprietatea Oscar Mueler, Calea Victoriei nr. 91, București (1910). (dispărută, e Blocul Aro / Casa Engleză acolo, din 1937) - Pivniță boltită pe proprietatea Dr. G. Gerota, Bd. Ferdinand nr. 48, București (1912). - Casa din str. Ioan Vodă Caragea nr. 1, București (datată 1915 de proprietar; casă cu caracter Art Nouveau și compoziție stilistică mixtă, conform mărturiei publicate). - Adaos de corp la Casa Chrissoveloni – Cantacuzino, str. General Constantin Budișteanu nr. 15, București (1927) – intervenție de extindere asupra unei reședințe reprezentative din zona centrală, într-un context urban de mare vizibilitate. - Atelierul de pe proprietatea Storck (Vasile Alecsandri, în contextul viitoarei Case/Muzeu Storck): atelier construit în 1910 după planurile arh. Johann Storck (menționat în prezentarea istoriei casei). De asemenea, împrejmuirea proprietății Storck (Vasile Alecsandri), definitivată în vara lui 1915, „tot prin contribuția lui J. Storck” (menționat în aceeași prezentare). - Expert în procesul Primăriei pentru o proprietate din str. Colței nr. 7 (1904), în legătură cu planuri ale arh. Leonida Negrescu (rol de expert, nu autor de proiect indicat). Deducem din mărturisirile Ceciliei ca banii au fost din dota ei şi alegerea terenului a aparţinut familiei ei, cu precădere tatălui. În 1910 se va construi atelierul, după planurile arh. Johann Storck, iar în 1912 se ridică casa, după planurile arh. Alexandre Clavel. Familia Storck se va muta aici spre sfârșitul anului 1913. Lucrările interioare vor continua însă şi la începutul anului 1914, Cecilia implicându-se fundamental, iar în vara lui 1915 se va definitiva și împrejmuirea proprietății, tot prin contribuția lui J. Storck. (Oana Marinache) Locul lui Jean Storck în societatea epocii. Activități publice și implicare civică În presa vremii, arhitectul apare aproape constant sub numele de Jean Storck, formă francizată care corespunde uzanțelor mediului urban cultivat din Bucureștiul de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Dincolo de activitatea sa profesională, documentele de presă și extrasele oficiale arată o prezență constantă în viața asociativă, economică și mondenă a capitalei. În 1915, Jean Storck este menționat ca cenzor al societății anonime române „E. Lessel – Industria lemnului, exploatare de păduri”, cu un capital social de 2.000.000 lei deplin vărsat. Prezența sa în această structură arată implicarea în mediul economic și financiar, într-o companie cu profil industrial important pentru epocă. Funcția de cenzor presupunea verificarea gestiunii și a bilanțurilor, ceea ce indică un statut de încredere și o poziție respectată în cercurile de conducere ale societății comerciale. Implicarea sa în mediul asociativ german din București este documentată în cadrul Asociației de Gimnastică „Bukarester Turnverein”, cu sediul pe strada Brezoianu nr. 49. În 1932, Jean Storck este menționat ca membru de onoare și este numit „președinte de vârstă” al adunării generale, cu rolul de a conduce alegerea noului comitet. Această poziție confirmă statutul său de personalitate recunoscută în comunitatea germană și în mediul civic al capitalei, într-o instituție fondată chiar de tatăl său, Karl Storck, în 1852. În plan profesional, Jean Storck apare în presa epocii ca membru al noului comitet al societății arhitecților români, alături de personalități precum Ion Mincu, George Mandrea, Petre Antonescu, Victor Ștefănescu și Remus Iliescu. Această apartenență îl plasează în nucleul organizării profesionale a arhitecților din România, într-un moment de consolidare a corpului profesional și de afirmare a identității arhitecturii românești moderne. Prezența sa în presa mondenă este, de asemenea, constantă. Articolele dedicate căsătoriilor și reuniunilor mondene îl menționează frecvent printre invitați sau membri ai familiei. La nunta fiicei sculptorului Frederic Storck și a Ceciliei Cuțescu-Storck, Jean Storck este enumerat între persoanele prezente, alături de figuri importante din mediul cultural, militar și administrativ. De asemenea, în relatările privind căsătoria Gabrielei Storck cu Conrad Kullmann, Jean Storck este menționat printre membrii familiei și invitații de onoare, într-un context care reflectă integrarea familiei Storck în elita intelectuală și artistică a Bucureștiului interbelic. Participarea sa la serbările organizate la „Schiesstadt” și la alte evenimente publice sau festive indică o implicare constantă în viața socială a comunității germane și a mediului burghez bucureștean. Numele său apare alături de ingineri, avocați, ofițeri, arhitecți și oameni de cultură, ceea ce sugerează apartenența la un cerc social profesionalizat, educat și bine conectat. Un alt element relevant este votarea recunoașterii și a „indigenatului” pentru mai multe personalități, unde apare menționat Iohan Storck, alături de Emil Storck și alte nume marcante. Această mențiune indică participarea la proceduri administrative legate de statutul juridic al unor membri ai comunității, într-un context în care cetățenia și integrarea erau subiecte sensibile în România începutului de secol XX. Ansamblul acestor apariții în presa vremii conturează imaginea unui arhitect integrat deplin în societatea urbană a Bucureștiului, activ nu doar în plan profesional, ci și în structuri economice, asociații culturale și sportive, organisme profesionale și viața mondenă a capitalei. Jean Storck se prezintă astfel ca o figură reprezentativă a elitei tehnice și culturale de origine germană, cu o participare constantă la viața publică și la consolidarea instituțiilor urbane ale epocii. Referințe - Aportul arhitecților români la definirea stilistică a arhitecturii bucureștene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Cezara Mucenic, BMIM 1992) - mențiune "În ultimii ani ai secolului, Jean Storck, fiul sculptorului Carol Storck, lucrează proiectînd chiar atelierul tatălui său şi alte locuinte cu acelaşi echilibru între decor şi volum, exterior şi interior." - Johann Storck (Arhiva de arhitectură) - Stare civila – arhitecti (mențiunea căsătoriei Johann Storck cu Emilia Lorensa Zehender, 5 XI 1894) (Arhiva de arhitectură) - Scrisoare de la un cititor: Casa Art Nouveau din Bucuresti (Valentin Mandache, Case de Epocă) - „Istoria casei Storck în parcelarea Benisch” @ Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck (Modernism.ro) - Istoria Casei Storck în parcelarea Benisch (OAR) - THE “FREDERIC STORCK AND CECILIA CUŢESCU-STORCK” COLLECTION (Muzeul Municipiului București) - Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților (Uniunea Arhitecților din România) - Proiectul „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” (Modernism.ro) - Conferinţa "Arhitecți și ingineri germani în București II" (Historia) - Karl Storck (Wikipedia) ## Proiecte - [Casa Frederick și Cecilia Cuțescu Storck](https://www.propertyindex.ro/residential/muzeul-frederick-si-cecilia-cutescu-storck-vasile-alecsandri-16) - [Casa Dr. G. Gerota](https://www.propertyindex.ro/residential/ferdinand-46-48) - [Casa Chrissoveloni - Cantacuzino](https://www.propertyindex.ro/residential/constantin-budisteanu-15) - [Casa Sturdza / Pop](https://www.propertyindex.ro/residential/caragea-voda-1) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/johann-storck