# Ion A. Davidescu Categorie: Arhitectură An naștere: 1890 An deces: 1980 ## Articol Arhitectul Ion Al. Davidescu Ion Al. Davidescu a fost arhitect și urbanist român, născut la București, în România. În bazele de date ale școlii pariziene apare cu data nașterii 3 aprilie 1890 și data morții 31 martie 1980. În registrele școlii pariziene este menționat ca fiu al inginerului Alexandru Davidescu, ceea ce fixează un cadru social de familie tehnică/burgheză compatibil cu traseul educațional în străinătate. Alexandru Davidescu (1858–1937) a fost colaborator apropiat al lui Anghel Saligny la realizarea podului feroviar peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă și participant la lucrările de infrastructură ale portului Constanța. Mama sa a fost Aglaia Fotino (1858–1949), provenind din vechea familie Fotino, de origine greacă, cu rol important în viața culturală și administrativă a Principatelor Române în secolele XIX–XX. Ion Al. Davidescu a fost căsătorit cu Corina Davidescu (decedată în februarie 1972), fiica matematicianului și academicianului David Emmanuel (1854–1941), personalitate de prim rang a matematicii românești. Această alianță întărește poziționarea lui Ion Al. Davidescu într-un mediu intelectual de elită, situat la intersecția dintre arhitectură, inginerie și științele exacte. Ion Al. Davidescu a ocupat una dintre cele mai importante funcții administrative din arhitectura românească interbelică, devenind arhitectul-șef al Municipiului București după demisia arhitectului Dimitrie-Roger Bolomey, vărul său, din această funcție. Numirea sa marchează continuitatea unei tradiții profesionale și familiale, întrucât Dimitrie-Roger Bolomey era rudă prin alianță cu familia Fotino–Bolomey, din care provenea și mama sa. Funcțiile deținute – arhitect-șef al Capitalei, profesor universitar și proiectant activ – îl plasează clar printre arhitecții cu rol instituțional major în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX. Profil profesional A urmat studiile de arhitectură la Paris, în mediul Școlii de Arte Frumoase (École des Beaux-Arts), pe care le finalizează în 1919. Parcursul său parizian este documentat în registrele instituției și include perioade de atelier și concursuri specifice sistemului Beaux-Arts. În România, activitatea lui devine rapid orientată spre urbanism și administrație publică, specializare care îi va marca întreaga carieră. Davidescu este unul dintre urbaniștii centrali ai Bucureștiului dintre cele două războaie și din anii imediat următori. Între 1924 și 1947 conduce Direcția de Sistematizare a Municipiului București, perioada în care urbanismul devine un instrument administrativ major al modernizării orașului. În această calitate, este asociat direct cu elaborarea și aplicarea Planului Director de Sistematizare al Capitalei, proiect colectiv în care apar constant numele Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino și Roger Bolomey, alături de Davidescu și de colaboratori ingineri. Pe lângă activitatea administrativă, Ion Al. Davidescu a avut și o carieră universitară, fiind profesor la Facultatea de Construcții din București, la catedra de Arhitectură și Urbanism. Din informațiile consemnate rezultă o implicare constantă în formarea profesională a viitorilor arhitecți și ingineri, într-o perioadă în care urbanismul și arhitectura deveneau discipline-cheie pentru modernizarea orașelor românești. Între 1931 și 1947 a predat arhitectură la Facultatea de Arhitectură din București, ceea ce îl poziționează și ca formator de generații, în paralel cu rolul administrativ din Primărie. În 1937 publică lucrarea „Noțiuni de urbanism”, un titlu reprezentativ pentru etapa de profesionalizare și instituționalizare a urbanismului în România. Existența volumului este confirmată în surse bibliografice și cataloage de carte. Deși este cunoscut în primul rând ca urbanist, Davidescu are și o operă construită relevantă în București, în special în registrul modernismului interbelic (în accepțiunea curentă a perioadei: volumetrie coerentă, fațade raționalizate, program funcțional modern). De asemenea, a desfășurat o activitate susținută de proiectare, lucrând într-un institut de proiectare până aproape de sfârșitul vieții sale, fapt care indică o continuitate profesională remarcabilă și o implicare activă în practica arhitecturală pe termen lung. Lucrări Planul director al Bucureștiului și rolul în urbanismul românesc Momentul de vârf al carierei sale de urbanist este legat de Planul Director de Sistematizare al Municipiului București (PDSC), elaborat în a doua jumătate a anilor ’30, cu memoriu justificativ publicat în 1935 (colectiv de autori) și cu aplicare/operabilitate în 1938, în contextul în care planul a fost susținut instituțional și completat cu instrumente normative (regulamente, alinieri). În paralel, Davidescu a realizat planuri de sistematizare și pentru alte orașe, acoperind o geografie foarte largă (Bacău, Slatina, Bârlad, Târgoviște, Câmpulung, Brașov, Caracal, Techirghiol), ceea ce îl plasează între urbaniștii cu cea mai mare răspândire teritorială în România interbelică și imediat postbelică (conform informațiilor furnizate de tine). Clădiri publice și administrative - Casa de pensii a artiștilor dramatici și lirici (ulterior Institutul Italian de Cultură), str. General Berthelot, colț cu str. Spiru Haret, București – imobil reprezentativ pentru program instituțional cultural/social, asociat lui Davidescu în portofoliile de specialitate. - Palatul nou al Băncii Naționale a României, str. Doamnei, București – colaborare cu Radu Dudescu; clădire majoră a arhitecturii oficiale, asociată echipelor mari de proiectare. - Universitatea din București, aripa dinspre str. Edgar Quinet, București – participare la edificare în continuarea proiectului inițiat de Nicolae Ghika-Budești. Imobile de raport și blocuri de locuințe - Imobile de locuințe, str. Boteanu nr. 3A, 3B, 3C, București – ansamblu/serie de imobile de raport; în Property INDEX apare ca „Boteanu 3-3A”, modernist interbelic. În actualitatea recentă, imobilul Boteanu 3A–3B este tratat ca monument istoric și a intrat în consolidare, ceea ce confirmă importanța sa urbană și patrimonială. - Imobile de locuințe, Piața Rosetti, București (1934) – menționate ca lucrare semnificativă; piața este un nod urban major al axei Carol I–Hristo Botev. Clădiri nerezidențiale și sedii de instituții / companii - Imobilul ICAS, bd. Dimitrie Golescu / str. Virgiliu, București - Tipografia Cartea Românească (reconfigurare, 1921), București – intervenție asupra unei clădiri existente Reședințe și vile particulare / intervenții pe case existente - Casa Alexandrina M. Petrescu („Casa Arabă”), București – intervenții/modificări (fereastră), datate 1923; clădire existentă mai veche, cu strat istoric complex. - Casa Eugen B. Theohari, str. Columb 10, București – corp nou (1924), intervenție peste o casă existentă - Casa Dr. Ștefan și D. Hepiteș (garaj, 1929), București – intervenție punctuală Lucrări în afara Bucureștiului și planuri de sistematizare - Planuri de sistematizare pentru: Bacău, Slatina, Bârlad, Târgoviște, Câmpulung, Brașov, Caracal, Techirghiol – set de lucrări urbanistice care arată poziția sa de „urbanist de rețea” la scară națională. Concursuri și premii (urbanism și arhitectură) - Premiul II – Clădirea Fundației Ferdinand, Iași (1929). - Premiul II – Sistematizarea orașului Split (1925), împreună cu Roger Bolomey. - Premiul III – Sistematizarea orașului Belgrad (1922). - Premiul unic – Amenajarea stațiunii Carmen Sylva (1921). Profil arhitectural și caracteristici stilistice În arhitectura de clădire, Davidescu este asociat în mod recurent cu modernismul interbelic bucureștean, în special cu imobile de raport și programe urbane care cer rigoare funcțională și expresie sobră. Lucrările sale relevante sunt legate de densificarea zonelor centrale și de consolidarea unei imagini urbane moderne (aliniamente, fronturi continue, clădiri înalte pentru epocă, program mixt locuire–servicii). În urbanism, profilul său este cel al tehnocratului și al profesionistului instituțional, preocupat de instrumente de planificare, reglementare și aplicare (plan + regulament + alinieri), model care devine standard în administrația modernă a orașului. Referințe - Ion Al. Davidescu (Arhiva de arhitectura) - Davidescu, Ion Al. (03/04/1890 - 31/03/1980) (AGORHA / INHA) - Arhitecții Alexandru Davidescu și Ion A. Davidescu (Gabriela Petrescu) - A published chronology (Revista Arhitectura 1906 - mențiune) - Urbanismul printre urbanisti (Revista Arhitectura 1906 - mențiune) - Migration… Exodus… Hope (Revista Arhitectura 1906 - mențiune) - Înrudirea familiilor Bolomey - Fotino (schiță genealogică de George Trohani) - Președinți ai SAR – UARPR / UARSR – UAR (Revista Arhitectura 1906) - DUDESCU, Radu (Metacult - mențiune) - Arhitectura – fișă (mențiune: Ion Al. Davidescu în contextul planului de sistematizare) (Metacult) - Personalități ale urbanismului românesc în prima jumătate a secolului XX – Ing. Alexandru Davidescu și arh. Ion Al. Davidescu (lucrare Dumitru Roxana-Daniela) - Urbanismul 1937 (PDF, UAUIM) (UAUIM – Biblioteca digitală) - Reprezentări cartografice ale patrimoniului Universității din București. Bibliografie selectivă (Muzeul Universității din București) - Încă o clădire monument istoric va fi consolidată – Strada Boteanu 3A-3B (Primăria Municipiului București) - Notiuni de urbanism – I. Al. Davidescu (1937) (TargulCartii.ro) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] ## Proiecte - [Boteanu 3-3A](https://www.propertyindex.ro/residential/boteanu-3-3a) - [Casa Eugen B. Theohari](https://www.propertyindex.ro/residential/cristofor-columb-10-12) - [Palatul Nou al Băncii Naționale a României](https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-bancii-nationale) - [Imobilul ICAS](https://www.propertyindex.ro/residential/imobilul-icas-dinicu-golescu-1) - [Casa de pensii a artiștilor dramatici și lirici](https://www.propertyindex.ro/residential/casa-de-pensii-a-artistilor-dramatici-si-lirici) - [Casa Alexandrina M. Petrescu (Casa Arabă)](https://www.propertyindex.ro/residential/general-eremia-grigorescu-22) - [Intrarea Urali](https://www.propertyindex.ro/residential/intrarea-urali) - [Tipografia Cartea Românească](https://www.propertyindex.ro/residential/grigore-alexandrescu-89-97) - [Palatul Academiei / Universității din București](https://www.propertyindex.ro/residential/universitatea-din-bucuresti) - [Casa Dr. Ștefan și D. Hepiteș](https://www.propertyindex.ro/residential/lascar-catargiu-35) Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/ion-a-davidescu