Arhitectul Franz Gustav Paul Emil Appel
Franz Gustav Paul Emil Appel (menționat frecvent și ca Emil Fr. Appel / Franz Emil Appel) s-a născut la 18/30 iunie 1878, la Coburg, în Germania, și a activat în România, în special în București, ca arhitect și antreprenor (în prima parte a carierei locale). Pentru filiație există o mică neconcordanță între surse: în unele apare „fiul lui Emil (negustor)”, iar în altele „fiul negustorului Gustav Appel”; în mod constant însă apare mama ca fiind Theresa (scris variabil Fausch / Fannsch / Fausch) din Transilvania (menționat explicit și Cincu). Este consemnat ca fiind căsătorit în 1910. Stabilit în România din 1921 și devenit cetățean român în 1934. Ca adresă de sediu profesional în București este consemnată str. Carol nr. 23 (fost 37).
Profil profesional și caracteristici stilistice
A absolvit Școala Superioară de Arhitectură „Fredericiană” din Karlsruhe-Baden, devenind arhitect diplomat în 1905 (după un studiu de 4 ani; este menționat și calificativul „foarte bine”). În documentația folosită apare și situația administrativă în profesie: cerere depusă în 1932 și legitimație de „arhitect recunoscut” nr. 105/1935, într-o categorie formulată ca „arhitecți recunoscuți fără diplome”; această formulare pare să țină de regimul de recunoaștere/încadrare în tabloul profesional din epocă, nu de lipsa studiilor (care sunt consemnate la Karlsruhe).
În plan profesional, este menționat astfel: activ în firma Hartel & Co între 1912–1921; din 1921 își deschide birou individual de arhitectură și antrepriză de lucrări edilitare (renunță la componenta de antrepriză în 1946). Din punctul de vedere al portofoliului, Appel aparține generației de arhitecți formați înainte de 1900, cu studii în străinătate, care lucrează în Bucureștiul interbelic într-un registru eclectico-clasicist european, intersectat punctual cu neoromânescul și, mai târziu, cu cerințe de limbaj modern.
Un element important pentru înțelegerea operei lui este dubla postură arhitect–antreprenor: el nu doar proiectează, ci și execută (prin antrepriză) sau administrează execuții, iar listele sale includ atât clădiri proiectate, cât și imobile executate ca antreprenor. În documentația consultată se subliniază și un fenomen urban tipic pentru perioada 1930+: o parte dintre lucrările lui ar fi fost demolate relativ devreme, pentru a face loc unor imobile ulterioare de factură modernistă sau altor tipuri de dezvoltări.
Lucrări și proiecte cunoscute
Notă generală: lista de mai jos reunește atât lucrări atribuite ca proiectare, cât și lucrări din listele depuse/întocmite de arhitect (inclusiv cu semne de întrebare acolo unde chiar sursa notează incertitudini).
Clădiri publice și administrative (inclusiv comerț, ospitalitate, dotări urbane)
- Restaurantul Gambrinus, str. Câmpineanu nr. 4, București (1929; proiect menționat explicit).
- Restaurantul Trocadero, str. Academiei, București (1929; proiect menționat explicit).
- Adaptarea Hotelului Bulevard, București (menționat în lista de lucrări executate ca antreprenor; fără an precizat în listă).
- Magazinele Generale la Antrepozitele Obor și casa de administrație, București (menționat în lista de lucrări executate ca antreprenor).
- Primele ateliere noi de la C.F.R. din Calea Griviței, București (menționat în lista de lucrări executate ca antreprenor).
Reședințe și vile particulare, blocuri
- Proprietatea Guttman, str. Ștefan Mihăileanu nr. 50, București (1923). (probabil dispărută)
- Proprietatea prof. Eug. Ludwig, str. General Berthelot nr. 36, București (1924). (dispărută)
- Proprietatea avocat Sacha Silb. Roman, Aleea Mitropoliei nr. 9, București (1924; în altă listă apare și Aleea Mitropoliei nr. 11 ca execuție).
- Proprietatea dr. R. Scheller, str. Cobălcescu nr. 22, București (1928).
- Vila proprie Emil Fr. Appel, str. Carol Knappe nr. 72, București (1931).
- Proprietatea Elena și Anton Filippi, Parcul Jianu, azi str. Pictor Negulici nr. 20, București (autorizație 1939; lucrare menționată ca „în stil mediteraneean”; în documentație apare o descriere arhitecturală detaliată a planului, volumetriei și funcțiunilor).
- Proprietatea H. Mueller, Șos. Jianu nr. 50, București (1922). (dispărută)
- Proprietatea (casă cu atelier) Rosenthal, str. Rinocerului nr. 2, București (1922).
- Proprietatea Mohnblatt, str. Vulturului nr. 34, București (1923).
- Proprietatea V. Falk, str. Apolodor nr. 8, București (1924). (probabil dispărută)
- Proprietatea David Haussmann, str. Dr. Burghelea nr. 18bis, București (1926). (probabil una dintre numeroasele case din spate)
- Proprietatea H. Zweifel, str. Emancipată (Emancipării?) nr. 27 (în listă apare și o variație 27/26), București (1928).
- Proprietatea General Bălăcescu, str. Suter nr. 12, București (1928).
- Proprietatea ing. Weinfeld, str. Labirint nr. 123, București (1929).
- Proprietatea col. Bunescu, str. Nisipari, București (1929).
- Proprietatea C. Csallner, str. Av. Craiu nr. 19 (în listă apare și nr. 91 pentru un „director Czallner”, posibil altă înregistrare / alt imobil), București (1931). (neidentificată - fost nume al străzilor Căpitan Gh. Mărășoiu și Calea Floreasca)
- Proprietatea căp. Burcă / Burea, Parcul Domeniilor, București (1931; în listă apare și antreprenorul N. Astaloș și intervalul 1927–1931).
- Proprietatea Mătăsaru, str. Porumbaru nr. 8, București (1930; apare și la „executate ca antreprenor” ca „farmacist Mătăsaru”).
- Proprietatea E. Marbé, str. Berzei nr. 88, București (1932).
- Proprietatea Marbé, str. Berzei nr. 28, București (1929). (probabil dispărută)
- Proprietatea Horstein / Hornstein, Șos. Basarab nr. 31, București (1929; în alte poziții apare și „Locuința Metalurgiei Hornstein” pe Șos. Basarab, 1926). (stradă neidentificată)
- Proprietatea col. Parjolescu, str. Stolnicului nr. 5 / Șos. Aurelian nr. 44, București (1927).
- Proprietatea (probabil col.) Gr. Popescu, str. Aurelian nr. 40/42, București (1927). (probabil dispărută - azi Bd. Mareșal Averescu)
- Imobil, str. Aurelian nr. 38 și 40, București (1927; apare și ca două proprietăți distincte în listă - probabil cele de mai sus - azi Bd. Mareșal Averescu).
- Proprietatea Lugar / Sugar (în listă apar variații de nume), str. Aurelian nr. 38 și nr. 40, București (1927; apar și două înregistrări distincte pentru nr. 38 și nr. 40 - probabil cele de mai sus, azi Bd. Mareșal Averescu).
- Proprietatea Condacis, str. Povernei nr. 10, București.
- Proprietatea dr. Rudolf Czell, str. Dionisie nr. 40, București. (posibil str. Tudor Arghezi 40, care se numea înainte Dinosie / era aceeași stradă)
- Garajul casei dr. Teohari, str. Dionisie, București.
- Proprietatea Schmidt, str. Carol Davila, București.
- Proprietatea Efraim, Calea Călărașilor colț cu Bd. Domniței, București.
- Imobil de locuințe, str. Viitorului nr. 77, București (1929; apare ca proprietatea Marbe & Filotti; în listă apare și asocierea cu „Fabrica de pâine ‘La coroana’ și casă de locuit” la aceeași adresă, ceea ce sugerează un program mixt sau o fazare). (probabil dispărută)
- Locuința Fabricii V. Falk, str. Sf. Apostoli, București (1926).
Proiecte industriale și edilitare
- Casa motoarelor, silozuri și casa portarului Fabricii de bere Luther (menționată cu „?” în lista consultată).
- Locuința funcționarilor Fabricii de bere Luther (1922).
- Orzăria mare la Fabrica de bere Luther (menționată la lucrări executate ca antreprenor).
- Magazia de marfă a casei Bancotescu și Nicolau, str. Labirint nr. 84, București (menționată cu „?” în listă).
- Fabrica, casa de administrație, casa de locuit a Soc. Rahova (menționată la lucrări executate ca antreprenor).
- Mărirea Fabricii de oglinzi August Zwoelfer, Calea Griviței, București (menționată la lucrări executate ca antreprenor).
Referințe