Arhitectul Florian Stanciu
Florian Stanciu este arhitect român, cofondator al biroului STARH (STARH – ACD) și cadru didactic universitar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Într-un rezumat biografic de tip dicționar este menționat explicit ca fiind născut în 1961. Florian Stanciu a fondat STARH în 1996 împreună cu soția sa, arhitecta Iulia Stanciu. În mod firesc pentru un birou de arhitectură condus în familie, creditările pot varia de la un proiect la altul în funcție de faza documentației, de tipul sursei și de modul în care autorii sunt menționați (autor principal, echipă, coordonare, proiectare, restaurare etc.). În cazul proiectelor importante ale biroului este rezonabil să fie luată în calcul contribuția ambilor parteneri, chiar și atunci când unul dintre ei nu este menționat explicit într-o anumită documentație sau prezentare, situație întâlnită frecvent la birourile în care practica se desfășoară în echipă sau în familie.
Studii și formare
Într-un profil biografic se menționează absolvirea Institutului de Arhitectură din București în 1987, în atelierul prof. G. Filipeanu, specializarea Arhitectură și Sistematizare (1981–1987), precum și studiile liceale la Liceul de matematică-fizică nr. 3 din București (1976–1980). În 2011 obține titlul de doctor în arhitectură, cu teza „Fals tratat de teoria arhitecturii – cu Heidegger”, având ca îndrumător pe Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc. Este menționată și o experiență internațională: cadru didactic asociat la Facultatea de arhitectură Saint-Luc, Liège (Belgia), bursă TEMPUS (1992).
Activitate profesională
După absolvire, CV-ul indică activitate ca arhitect stagiar la Centrul de Proiectare Județeană Giurgiu (1987–1990), apoi arhitect la ISLGC București (1990–1991), respectiv asistent universitar la UAUIM, Departamentul Sinteza Proiectării (1991–1996), în atelierul prof. dr. arh. George Filipeanu. Din 1990 este implicat în activitatea universitară, iar din 1996 este asociat la STARH – ACD, cu portofoliu declarat în arhitectură, restaurare de monumente, recuperare de patrimoniu, amenajări interioare, design și urbanism.
În perioada 1996–2012 figurează ca șef lucrări la Departamentul Bazele Proiectării de Arhitectură (UAUIM), iar din 2012 ca conferențiar. Sunt menționate roluri universitare suplimentare: membru în Senatul UAUIM (din 2019), membru în Consiliul Departamentului (2017–2019), membru în Consiliul Profesoral (2008–2016), activitate în comisii academice, abilitat ca îndrumător de doctorat (din 2018) și conducător de doctorat. Într-o notă biografică se menționează și faptul că în 1991 a câștigat concursul pentru sigla UAR (Uniunea Arhitecților din România).
CV-ul indică explicit cel puțin două titluri majore asociate lui Florian Stanciu: „Fals tratat de teoria arhitecturii – cu Heidegger” (menționat și ca teză/volum) și „Casa turn – Jurnalul unui proiect” (volum bilingv, realizat împreună cu Iulia Stanciu și Ștefan Ghenciulescu). În CV apare și o listă amplă de reviste și volume în care proiectele sunt publicate sau menționate (Arhitectura, Igloo, Zeppelin, Arhitext, Octogon, ghiduri și atlase internaționale etc.).
Afilieri, jurii, concursuri
CV-ul menționează calitatea de membru OAR, înscris în Tabloul Național al Arhitecților (TNA 1580), precum și membru al Uniunii Arhitecților din România. Sunt menționate participări în comisii și jurii, inclusiv Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Capitalei (1996), juriul Bienalei Naționale de Arhitectură București (2000) și juriul concursului pentru reabilitarea și amenajarea Pieței Johannes Honterus (Brașov, 2011). Lista din CV include un istoric amplu de expoziții, participări și premii (BNAB, Anuala OAR București, Romanian Design Week, expoziții internaționale etc.), precum și premii la concursuri, inclusiv pentru proiecte publice de mare vizibilitate.
Profil arhitectural și caracteristici stilistice (practică STARH)
Din descrierile de proiect și din paleta de lucrări se disting câteva direcții constante. Biroul lucrează frecvent în zona de intervenție pe fond construit valoros (case istorice, imobile protejate, restaurări), unde abordarea este una de recuperare și reactivare, cu inserții contemporane controlate. Exemplele publice despre Boemia Apartments indică o strategie de densificare discretă în spatele unui front interbelic existent, cu accent pe organizarea spațiilor exterioare (grădini și terase) și pe obținerea calității arhitecturale dincolo de segmentul strict luxos. În proiectele rezidențiale contemporane (case unifamiliale și locuire colectivă) apare o preocupare pentru limitările lotului, controlul detaliului, raportul interior–exterior și transformarea constrângerilor în logică de proiect, teme discutate și în jurul proiectului „Casa Turn” (documentat editorial și expozițional).
Lucrări documentate
Clădiri publice și administrative
Reședințe și vile particulare (inclusiv restaurări)
Blocuri de locuințe / locuire colectivă
Proiecte industriale
Lucrări religioase
Referințe