Arhitectul Dinu Mihai Hariton
Dinu Mihai Hariton (1923–2012) a fost arhitect român, născut la București (România), aparținând generației formate în primii ani ai perioadei comuniste și activ mai ales în proiectarea de locuințe colective, mari ansambluri urbane și clădiri publice reprezentative. În bibliografia despre arhitectura românească postbelică este reținut în primul rând ca șef de proiect al Hotelului Intercontinental din București, una dintre clădirile-simbol ale modernizării centrului Capitalei la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70.
A fost căsătorit cu mama arhitectului Alexandru Beldiman; este tatăl arhitecților Andrei și Constantin Hariton (mărturii publice ale lui A. Beldiman). A trecut prin detenție în anii 1950 (episodul „Canal”), conform relatărilor de familie publicate ulterior. A întreținut relații profesionale și de prietenie cu arhitecți ai generației sale (mărturii memorialistice).
Arhitect al „șantierului mare” postbelic, Hariton se remarcă prin capacitatea de a opera la scară urbană (cartiere) și la scară de reper (Intercontinental), îmbinând exigențele tehnico-economice ale epocii cu gesturi de compoziție recognoscibile (volume curbe înalte, soclu urban activ, relație cu marile bulevarde, panorame). Proiectele sale-cheie au rămas repere în memorie colectivă și în literatura de specialitate. Relatările memorialistice (Alexandru Beldiman; texte de tip „rememorare”) atestă rolul lui Dinu Hariton în comunitatea arhitecților bucureșteni din anii 1950–1970, precum și episodul biografic al detenției (Canal). Aceleași mărturii îl indică drept figură familială centrală pentru o generație de arhitecți (Andrei și Constantin Hariton).
Carieră
Urmează cursurile Institutului de Arhitectură din București și obține diploma în 1952. Formarea sa se înscrie în contextul tranziției de la școala interbelică la instituționalizarea învățământului de arhitectură din perioada post-1948, cu accent pe proiectarea de locuințe și pe marile programe publice. Formare profesională timpurie în șantiere și colective de proiectare axate pe locuire și echipamente publice. Debutul profesional este legat de programe tipice pentru anii ’50: locuințe pentru orașe miniere și industriale (Filipeștii de Pădure, Uricani, Petroșani, Vulcan) și o cantină la Făgăraș (1953–1955), intervenții timpurii în turism la Poiana Brașov. Ulterior, activitatea lui se mută decisiv spre București, în special spre proiectarea de ansambluri rezidențiale de front pe artere mari și către programe publice/urbanistice integrate.
În anii ’60 se afirmă în proiectarea de locuințe colective și sistematizări urbane, iar în perioada 1967–1971 conduce, ca șef de proiect, echipa care realizează Hotelul Intercontinental (azi Grand Hotel Bucharest), proiect de vârf ca înălțime, complexitate tehnică și expunere publică. Membru și/sau coordonator în mari colective pentru cartiere de locuințe din București (Șos. Ștefan cel Mare, Drumul Taberei, ansambluri de pe marile artere – bd. Ilie Pintilie/lancu de Hunedoara, Șos. Pantelimon, Șos. Iancului).
Între 1967–1971 a fost arhitect-șef de proiect/autor în colectivul de proiectare al Hotelului Intercontinental (astăzi Grand Hotel Bucharest), alături de Gheorghe Nădrag, Ion Moscu și Romeo (Ștefan) Belea. Colaborări frecvente cu colective multidisciplinare (arhitectură, structură, instalații) în proiecte turistice (Băile Felix, stațiunea Olimp), culturale și pentru tineret (Palatul Național al Copiilor).
Profil profesional și caracteristici de creație
Din lucrările atribuite și din felul în care este descris în literatura de specialitate, se conturează un profil de arhitect orientat spre volumetrie clară și coerentă în cadrul constrângerilor programului standardizat; intervenții urbane de scară mare (fronturi, magistrale, cartiere, centre comerciale de cartier); coordonare de echipă și integrare multidisciplinară (în special la proiectele complexe ale centrului Bucureștiului). În cazul Intercontinentalului, rolul său este explicit menționat ca șef de proiect într-un colectiv care include și pe Gheorghe Nădrag, Ion Moscu și Romeo Ștefan Belea.
Lucrări (seleție)
Teme și direcții de proiectare: Locuire colectivă la scară mare (cvartale, cartiere, tronsoane-tip), optimizare funcțională și industrializare a construcțiilor; Hoteluri și ansambluri turistice emblematice (standard internațional, integrare urbană și imagine-simbol); Echipamente publice pentru educație/tineret și cultură (complexe comerciale-cinematograf, centre pentru copii).
Clădiri publice, hoteluri și echipamente
- Hotel Intercontinental (azi Grand Hotel Bucharest), B-dul Nicolae Bălcescu 4, București (proiect 1967–1970; deschis 23 mai 1971). Colectiv: Dinu Hariton (șef de proiect), Gheorghe Nădrag, Ion Moscu, Romeo (Ștefan) Belea. 24 etaje, cca 87–88 m, simbol urban.
- Palatul Național al Copiilor, Bd. Tineretului 8–10, București (program educațional pentru tineret – anii 1980; forma actuală rezultă din etape succesive).
- Complex comercial–cinematograf „Favorit”, Drumul Taberei, București (cca 1965 și anii 1970, în cadrul ansamblurilor Drumul Taberei).
- Hotel „Sport” (supraetajare), Poiana Brașov (1957).
- Proiect ofertă pentru sediu bancar, Kinshasa (Zair), 1980 (proiect nerealizat în România).
Imobile de raport, locuire colectivă, ansambluri urbane (București)
- Cvartale și fronturi de blocuri pe Șoseaua Ștefan cel Mare – sectorul dintre Barbu Văcărescu și Lacul Tei (1960–1963; autori în colectiv: Dinu Hariton, Aurel Căciulă, Mircea/L. Anania).
- Bloc locuințe cu cinematograf, Șos. Ștefan cel Mare (cca 1960).
- Blocul de locuințe „Perla”, Șos. Ștefan cel Mare / intersecția Dorobanți (1964).
- Ansambluri de locuințe pe bd. Ilie Pintilie (azi Iancu de Hunedoara) – 1962; dezvoltări pe marile artere: Șos. Pantelimon (cca 1976), Șos. Iancului (cca 1978).
- Drumul Taberei – proiecte pentru ansamblul de locuințe (1964–1966; 1965 menționat), inclusiv tronsoane-tip și complexul comercial „Favorit”.
- Bloc-tip cu 120 garsoniere, Drumul Taberei (1964).
Lucrări de locuire și echipamente în afara Bucureștiului
- Locuințe colective și cvartale în localități miniere: Filipeștii de Pădure, Uricani, Petroșani, Vulcan (cca 1953–1955 și ulterior).
- Cantină muncitorească, Făgăraș (1953–1955).
- Programe de turism în Băile Felix (piscina acoperită „Apollo”, 1968; hoteluri „Apollo I & II”, 1970–1973; „Belvedere”, 1974–1978 – atribuirea în diverse surse colective din epocă).
- Hotel „Sarmis”, Deva (cca 1973).
- Participări (colective largi) în proiectele de pe litoral (Olimp/Neptun – ansamblurile Amfiteatru–Panoramic–Belvedere, 1970–1972 – coordonări principale la alte colective; contribuții menționate variabil în literatura de sinteză).
Perioada 1950–1989 remarcă practica proiectării în „colective”; o parte dintre atribuiri sunt consemnate variabil (diferențe între articole, arhive foto UAR, sinteze și presă). Lista de mai sus reține atribuiri recurente și robuste din surse specializate și memorialistice.
Premii, concursuri, distincții
- 1954 – Premiul I la un concurs pentru „Dispensar rural” (menționat în sursele de sinteză).
- Distincții interne de etapă pentru ansambluri de locuințe (menționări în presa de specialitate și în sinteze ulterioare).
- 1980 – „ofertă” sediu bancar la Kinshasa (Zair).
Activitate publicistică
- Articol de autor în revista „Arhitectura”: „Hotelul Intercontinental – București”, Arhitectura, nr. 5/1971 (text de prezentare profesională a proiectului).
- Mențiuni în dicționare și sinteze privind arhitectura postbelică, în special la capitolele locuire colectivă, turism și echipamente publice.
Cronologie sintetică
- 1923 – se naște la București.
- 1952 – absolvă IAIM (arhitect).
- 1953–1957 – lucrări de locuire și echipamente (Făgăraș, Poiana Brașov; localități miniere).
- 1960–1964 – ansambluri pe Șos. Ștefan cel Mare; blocuri cu funcțiuni publice la parter.
- 1964–1966 – proiecte în Drumul Taberei; 1965 – complexul comercial „Favorit”.
- 1967–1971 – proiectarea și realizarea Hotelului Intercontinental, București; deschidere la 23 mai 1971.
- 1970–1978 – proiecte turistice (Băile Felix) și posibile contribuții la programele de pe litoral; dezvoltări de locuire pe marile artere din București.
- 1980 – proiect ofertă sediu bancar, Kinshasa.
- 2012 – deces.
Listă de lucrări (cu detalii tehnice)
Clădiri publice / hoteluri / echipamente (București)
- Hotel Intercontinental (azi Grand Hotel Bucharest), B-dul Nicolae Bălcescu 4 – hotel de 5* cu 24 de etaje (87–88 m), proiect 1967–1970, deschis 23.05.1971; colectiv: D. Hariton (șef de proiect), Gh. Nădrag, I. Moscu, R. (Șt.) Belea; reper al zonei Universitate–TNB.
- Palatul Național al Copiilor, Bd. Tineretului 8–10 – echipament pentru educație/activități extrașcolare; etapa anilor 1980; parte a sistemului de echipare a Parcului Tineretului.
- Complexul comercial–cinematograf „Favorit”, Drumul Taberei – echipament cultural-comercial însoțitor al ansamblurilor de locuințe; spații comerciale, sală mare de cinema, integrare urbană pe axul principal al cartierului (cca 1965–1970).
- Bloc locuințe cu cinematograf, Șos. Ștefan cel Mare – volum colectiv cu sală de cinema la parter/planșeu comercial (cca 1960).
- Bloc „Perla”, Șos. Ștefan cel Mare / intersecția Dorobanți – volum de colț, referință vizuală a bulevardului (1964).
Locuire colectivă / ansambluri (București)
- Șos. Ștefan cel Mare – sector Barbu Văcărescu–Lacul Tei – fronturi și cvartale (1960–1963) în colectiv D. Hariton, A. Căciulă, L./M. Anania – tipologii prefabricate timpurii, parter comercial pe alocuri, aliniere la bulevard și spații verzi în fundul de parcelă.
- Drumul Taberei – ansambluri de locuințe (1964–1966; 1965) – tronsoane-tip, parcelare modernă, echipamente (complex „Favorit”), spații verzi ample; soluții compoziționale aerisite.
- Ilie Pintilie (azi Iancu de Hunedoara) – dezvoltări de locuire de-a lungul bulevardului (1962).
- Extinderi pe marile artere în anii 1970 – Șos. Pantelimon (1976), Șos. Iancului (1978) – completări de front și cvartale.
- Bloc-tip cu 120 de garsoniere, Drumul Taberei, București (1964).
- Ansambluri rezidențiale pe mari artere din București: Bulevardul Iancu de Hunedoara (1962), Șoseaua Pantelimon (1976), Șoseaua Iancului (1978)
- Proiecte pentru ansamblul de locuințe Drumul Taberei (1964–1966, cu reper 1965).
Lucrări în afara Bucureștiului
- Băile Felix – piscina acoperită „Apollo” (1968); hoteluri „Apollo I & II” (1970–1973); „Belvedere” (1974–1978) – programe de turism balnear; atribuiri consemnate în sinteze ale epocii.
- Deva – Hotel „Sarmis” (cca 1973), hotel urban din programul de dezvoltare turistică a orașului.
- Localități miniere – Filipeștii de Pădure, Uricani, Petroșani, Vulcan (anii 1950) – cvartale de locuințe pentru forța de muncă; tipologii standardizate, servicii de proximitate.
- Făgăraș – cantină (1953–1955).
- Poiana Brașov – supraetajare Hotel „Sport” (1957).
- Proiect-ofertă pentru sediu bancar, Kinshasa (Zair), 1980.
Referințe