Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Corneliu Marcu (ϯ)
(n. 1909 - d. 1991)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: mediteraneean

Casa Teodora și Mihai Antoniade
case/vile, 2-5 niveluri, 1939, mediteraneean, monument clasa B
Palatul Elisabeta (finalizare 1938)
case/vile, 2-5 niveluri, 1936, mediteraneean, monument clasa B
Arhitect Corneliu Marcu

Arhitectul Corneliu Marcu

Corneliu Marcu (Corneliu M. Marcu) a fost arhitect activ în București, asociat în special cu arhitectura rezidențială interbelică de tip „pitoresc/mediteraneean” și cu roluri de șantier (desenator, șef de șantier, coordonare execuție), în care a avut uneori o contribuție decisivă la finalizarea unor clădiri semnate oficial de arhitecți cu drept de semnătură. S-a născut la Ploiești (România), la 10 august 1909, și a murit în 1991. În 1935 este menționat stagiul militar, cu apartenență la arma Geniu (rezervă). În București sunt consemnate atât un sediu profesional (Str. Victor Emanuel nr. 33), cât și un domiciliu (Bd. Take Ionescu nr. 26, etajul VII).

În documente apare ca născut „Corneliu Macs” (ulterior Corneliu M. Marcu). Este menționat cu părinții A. Marcu Macs și Eva (n. Dulbergher) și cu frați/surori: Felicia, Camelia și Harry. În 1938 este documentată o procedură de rejudecare a cetățeniei române pentru el și o parte din familie, aprobată în același an. O mențiune în articolul din ziarul Puterea ne arată că a avut cel puțin un copil. De asemenea, introduce o ambiguitate legată de anul nașterii, care în Arhiva de Arhitectură este consemnat ca 1909, bazat pe documente certe.

„Principesa Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria, și-a clădit la București, alături de parcul Herăstrău și în imediata apropiere a Muzeului Satului, o reședință a cărei realizare a fost încredințată unui arhitect în vârstă de numai 24 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1935 și a fost încheiată în anul 1937, potrivit romaniaregala.ro. În zilele noastre, o placă de aramă este așezată pe peretele exterior al turnului de la intrare, în stânga porților mari de fier forjat, iar pe placă sunt indicați anii construcției, ca și anul nașterii și cel al morții arhitectului: 1911-1991. Fiica arhitectului Marcu a oferit cadou Familiei Regale, în anul 2002, planșele și fotografiile construcției, pe care tatăl său le-a păstrat în biroul lui, până la sfârșitul vieții. 

Carieră și etape de activitate

A urmat studiile de arhitectură la București. În evidențele profesionale (dosar/înscriere) este consemnat ca absolvent al Facultății de Arhitectură din București în 1939. Într-o parte a literaturii secundare și în unele prezentări online, apare și anul 1932 ca an al absolvirii; pentru uz editorial, e utilă păstrarea ambelor repere ca „date vehiculate”, cu preferință pentru data documentată în dosarul profesional. În 1939–1940 apare procedura de înscriere/recunoaștere profesională. Parcursul său profesional, așa cum reiese din documentele de arhivă și din sintezele istorice, începe cu activitate de desenator/tehnician (planuri și relevee) și evoluează către roluri de șef de șantier și coordonare a lucrărilor:

  • 1928–1929: desenator la o societate cu activități în zona petrolieră (planuri de parcele petrolifere).
  • 1932–1933: desenator și implicare în conducerea de șantiere pentru o firmă/antrepriză din București.
  • 1933–1938: șef șantier (București).
  • 1939–1941: lucrări de arhitectură civilă (fără listă completă păstrată public).
  • 1941–1944: șef șantier pentru o companie/structură de construcții, cu lucrări la Băneasa (formulare generală, fără inventar de obiective).
  • 1944–1947: liber-profesionist, cu lucrări industriale în Ploiești și construcții civile în București (din nou, fără inventar complet disponibil public).

Corneliu Marcu apare ca un arhitect „de atelier și șantier”: foarte aplicat, cu rol puternic în detalierea și punerea în operă a proiectelor, într-o perioadă în care separarea dintre proiectare, autorizare și execuție (în sensul actual) era adesea mai fluidă, iar șantierul putea „închide” soluții majore prin decizii tehnice rapide. Contribuția sa este legată de adaptarea și finalizarea proiectelor în condiții de execuție accelerată; supravegherea și coordonarea șantierelor; intervenții ulterioare asupra fațadelor/finisajelor, în calitate de arhitect de șantier (ex. refaceri de fațade).

În ceea ce privește limbajul formal, lucrările atribuite lui (ca autor sau coautor) sunt asociate cu registrul interbelic „mediteraneean/pitoresc mediteraneean”, cu volume articulate, loggii/terase, ferestre și goluri tratate plastic, și cu un anumit amestec de referințe (în cazul Palatului Elisabeta, sunt invocate explicit combinări între influențe maure și elemente brâncovenești).

Lucrări documentate

  • Palatul Elisabeta, Șos. Pavel Dimitrievici Kiseleff nr. 26–28 / intrarea din parc (zona Herăstrău / Parcul Regele Mihai I), București. Construcție interbelică realizată pentru Principesa Elisabeta. În diferite surse apare fie ca proiect comun Constantin Ionescu – Corneliu M. Marcu, fie ca proiect semnat oficial de Constantin Ionescu, cu contribuție majoră a lui Corneliu Marcu în execuție și finalizare. Stilul este descris ca un amestec de influențe maure și elemente brâncovenești. Cronologia menționată frecvent este 1936–1937 (cu inaugurare în 1937), iar într-o altă tradiție editorială apare și „finalizare 1938” în raport cu proiectul inițial.
  • Casa Teodora și Mihai Antoniade (astăzi asociată frecvent cu funcțiunea de ambasadă), Str. Atena nr. 12, Cartierul Dorobanți, București. În surse de specialitate este menționat că Marcu apare alături de arhitectul Nicolae Ionescu în legătură cu acest imobil și că ar fi semnat ulterior refacerea fațadelor, cu titulatură de arhitect-șef de șantier.
  • Sunt menționate generic lucrări industriale în Ploiești (mai ales în perioada 1944–1947), fără listă de obiective identificabile public.

Referințe

  1. Corneliu Marcu | Arhiva de arhitectura (Arhiva de arhitectura)
  2. B365 – EXCLUSIV: Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu despre Palatul Elisabeta și arh. Corneliu Marcu (B365.ro)
  3. Elisabeta Palace (Wikipedia)
  4. Elisabeth-Palast (Wikipedia)
  5. Un palat legendar din București își deschide porțile pentru vizitatori (Puterea.ro)
  6. Expoziție despre arhitectura Bucureștiului interbelic… (mențiune Palatul Elisabeta) (Ziarul de Constanța)
  7. Când deschide Regele Mihai porțile Palatului Elisabeta din București (B365.ro)

Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index