Arhitectul Constantin Nănescu
Constantin Nănescu (26 martie 1887 – 1944) a fost arhitect român, activ în principal în perioada interbelică, cu lucrări în București și în provincie, asociat atât cu proiectarea de locuințe și vile urbane, cât și cu programe publice (școli, clădiri administrative) și infrastructură tehnică (centrale telefonice). În paralel cu practica profesională, a avut activitate didactică la Școala Superioară de Arhitectură, unde a predat cursul de construcții.
S-a născut la 26 martie 1887 în comuna Tudor Vladimirescu (județul Tecuci; astăzi județul Galați). A decedat în 1944. Sunt consemnate două adrese de domiciliu: Bd. Lascăr Catargiu nr. 66 și str. Popa Tatu nr. 48. Sediul profesional este indicat pe str. Știrbei Vodă nr. 129. Într-o sursă online de tip repertoriu urban este menționat ca nepot al scriitorului Calistrat Hogaș.
Activitate profesională și roluri
A fost diplomat al Academiei/Școlii Superioare de Arhitectură din București în 1916, anul în care și-a susținut proiectul de diplomă. În baza proiectelor păstrate în arhivele școlii, apare menționat și cu proiect de „Palat de justiție” (mențiune, 1910), relevant pentru traseul său de formare în atelierul școlii. În afara proiectării propriu-zise, este menționat ca profesor la Școala Superioară de Arhitectură, unde a predat cursul de construcții, ceea ce îl plasează în categoria arhitecților-practicieni cu rol de formare a generațiilor tinere.
În perioada de după Primul Război Mondial, este consemnată colaborarea cu arhitectul Florea Stănculescu pentru pavoazarea (decorarea) Capitalei cu ocazia revenirii Armatei Române din război, indicând implicarea sa în programe de reprezentare urbană temporară. O componentă distinctă a carierei este asocierea cu arhitectul State Baloșin, în cadrul unei parcelări în Parcul Bonaparte (zona Șos. Aviatorilor), în intervalul 1925–1935, ceea ce îl plasează și în zona de dezvoltare urbană/real-estate interbelică (parcelări, lotizări, vile). Este consemnată și o perioadă de activitate la Câmpulung-Muscel, fără detalii suplimentare asupra lucrărilor de acolo.
Profil arhitectural și caracteristici de stil
Din lucrările identificate rezultă un profil de arhitect cu practică diversă, care acoperă locuințe urbane (vile și case) în zone reprezentative ale Bucureștiului interbelic; programe publice și administrative (școli, primării, camere de comerț); infrastructură tehnică modernă pentru epocă (centrale telefonice în mai multe orașe). În repertoriul de locuințe din București apar lucrări etichetate ca neoromânești, neoclasice și intervenții asociate lotizărilor din Dorobanți–Aviatorilor, indicând adaptare la limbaje multiple ale perioadei interbelice, în funcție de comanditar și zonă. Este consemnat Premiul I la concursul pentru Primăria Brașov (1928), împreună cu Gh. Simotta.
Lucrări și proiecte cunoscute
Clădiri publice și administrative
Reședințe și vile particulare
Lucrări în afara Bucureștiului și colaborări
Referințe