Arhitectul Constantin B. Cretzoiu (Crețoiu)
Constantin B. Cretzoiu (scris și Crețoiu) este menționat în surse cu variante diferite ale datelor biografice. Pentru anul nașterii apar atât 21 mai 1876, cât și 1879, fiul lui Vasile și al Mariei; anul morții este 1948. În toate variantele, locul nașterii este Tulcea (România), iar activitatea lui este consemnată ca aparținând mediului profesional românesc de la începutul secolului XX (prin studii, concursuri și participări la expoziții). A urmat studii de arhitectură la București și la München. Este consemnat ca diplomat al Școlii superioare politehnice din München (1899), iar ulterior apare mențiunea unei echivalări obținute la Academia de Arhitectură din București (1933). În mod uzual, acest traseu îl plasează în generația de arhitecți formați în spațiul central-european și integrați apoi în practica din România.
Parcurs profesional și activitate publică
Este consemnat cu sediu profesional în București, cu adresă asociată străzii Parfumului (apare ca 25/33, în funcție de sursă). În plan profesional, se remarcă prin:
- participare la concursuri de arhitectură, unde este menționat ca laureat la competiția pentru locuințe ieftine inițiată de Primăria București (1910) și ca obținător al premiului al II-lea la concursul pentru Primăria Municipiului București (1926);
- participare la expoziții cu acuarele și desene (Tinerimea Artistică – 1915 și 1941; expoziție la Ateneul Român – 1916), ceea ce indică o componentă constantă de desen, reprezentare și cultură vizuală în practica lui;
- implicare în programul de refacere a satului Mărăști după Primul Război Mondial, unde este menționat ca arhitect-șef al unei structuri organizatorice dedicate reconstrucției (case, o biserică și o școală, plus un monument comemorativ/mausoleu).
A fost laureat la concursul pentru locuințe ieftine inițiat de Primăria București (1910), a obținut premiul al II-lea la concursul pentru Primăria Municipiului București (1926).
Lucrări și intervenții cunoscute
Din proiectele explicit atribuite lui rezultă o practică centrată pe arhitectură civilă (locuințe unifamiliale și o clădire reprezentativă asociată unei organizații profesionale/comerciale). Contextul de epocă și tipologia lucrărilor îl plasează în zona arhitecților activi între sfârșitul eclectismului târziu și perioada interbelică, cu preocupări pentru proiecte urbane și reprezentative, plus participarea la concursuri publice.
Clădiri publice și administrative
- Palatul Cercului Central Comercial-Industrial, București, 1932. Clădire reprezentativă pentru mediul asociativ și comercial interbelic; atribuirea este menționată în fișe biografice, fără a fi însoțită de documentație completă de proiect publicată, dar nu apare constant și clar adresa exactă a clădirii, iar denumirea poate genera confuzii cu alte instituții comerciale ale epocii. (menționată în fișa MetaCult, nu a putut fi identificată - n.r. dec 2025)
- Proiect pentru Primăria Municipiului București, concurs public, 1926. Proiect premiat cu premiul al II-lea; lucrare de concurs, neexecutată.
- Proiect laureat pentru locuințe ieftine, concurs organizat de Primăria București, 1910. Proiect de tip social, rezultat al unei competiții publice.
Reședințe și vile particulare, alte lucrări
- Casa Arhitect Octave Calleya, Piața Romană nr. 3, Sector 1, București, 1912. Casă urbană cu parter înalt, etaj și mansardă, realizată în limbaj Beaux-Arts, cu fațade articulate prin pilaștri angajați și decor rafinat. Proiect atribuit arhitecților Siegfried Kofszynski și Constantin Cretzoiu, cu participarea sau asocierea profesională a arhitectului Octave Calleya, menționată în unele surse cu caracter probabil.
- Casa Nicu N. Negri, str. Ion Slătineanu nr. 16 (fostă str. Nisipari nr. 16), Sector 1, București, 1912. Locuință urbană unifamilială, subsol, parter și etaj, cu fațadă simetrică, decor floral fin și elemente neoclasice. Proiect atribuit arhitecților Siegfried Kofszynski și Constantin Cretzoiu.
- Casa Maior Dumitru Solomon, str. Benjamin Franklin nr. 14, Sector 1, București, 1906. Casă urbană în stil neoclasic, cu regim de înălțime redus; proiect atribuit arhitectului Constantin Cretzoiu. Clădire încadrată în prezent în clasă de risc seismic U3.
- Casa Doctor Gheorghe Nanu, str. Icoanei nr. 50A (fostă str. General Lahovary nr. 60), Sector 2, București, 1911–1914. Hôtel particulier urban, cu subsol, parter și etaj, având loggie centrală și cornișă bogat decorată. Proiect atribuit arhitecților Siegfried Kofszynski și Constantin Cretzoiu.
- Blocul „Petrol-Block”, str. Nicolae Golescu nr. 7, Sector 1, București, 1920. Imobil de raport cu regim mediu de înălțime, tratat într-un limbaj eclectic. Atribuirea către Constantin Cretzoiu este menționată ca probabilă în surse, fără documentare definitivă; clădirea este încadrată în clasă de risc seismic U1.
- Casa Virgil Ionescu, str. Th. Masaryk nr. 32, București, 1912. Locuință urbană unifamilială, menționată în fișele biografice ale arhitectului.
- Vila Demetrian, Caracal, 1903. Reședință urbană de început de carieră, una dintre cele mai timpurii lucrări cunoscute ale arhitectului.
- Programul de reconstrucție al satului Mărăști, județul Vrancea, începând cu 1919. Constantin Cretzoiu este menționat ca arhitect-șef al lucrărilor de refacere, care au inclus realizarea de locuințe, o biserică, o școală și un monument/mausoleu comemorativ, în cadrul unui amplu program național de reconstrucție postbelică.
- Casa Boteanu / Boțeanu (Bd. Independenței nr. 5, 1916) – localizarea este indicată în unele surse ca Târgoviște; alte fișe nu precizează orașul, deci e utilă verificarea prin autorizații/planuri de arhivă.
Notă: În discuțiile online despre o casă de pe str. Parfumului nr. 33, dar și în dicționarul lui Vasile Țelea, apare frecvent numele Nicolae Crețoiu ca autor al proiectului, în timp ce Constantin Cretzoiu/Crețoiu este asociat mai degrabă ca proprietar și ca arhitect cu sediu profesional în aceeași zonă. Nu au fost găsite până acum dovezi de legătură între cei doi arhitecți, deși diferența de vârstă dintre ei (25 de ani) ar putea face plauzibilă ipoteza că Nicolae Cretzoiu ar putea fi fiul lui Constantin Cretzoiu. Pentru o atribuire sigură (autor proiect vs. proprietar vs. rude cu același nume) sunt necesare dosarele de autorizare, semnăturile de proiect și eventuale înregistrări din tablourile profesionale ale epocii.
Referințe