# Alexandru Davidescu Categorie: Arhitectură An naștere: 1858 An deces: 1937 ## Descriere Alexandru Davidescu a fost inginer constructor, profesor de învățământ superior și una dintre figurile-cheie ale începuturilor urbanismului modern în România. S-a născut în 1858, în comuna Breaza, și a obținut diploma de inginer la Școala de Poduri și Șosele din Paris. A lucrat atât în infrastructură (căi ferate, poduri, lucrări hidrotehnice), cât și în administrația publică urbană (Primăria Capitalei), unde a inițiat și organizat demersuri de sistematizare care au devenit repere pentru dezvoltarea Bucureștiului în secolul XX. ## Articol Inginerul și urbanistul Alexandru Davidescu Alexandru Davidescu (1858, Breaza – 1937) a fost inginer constructor, profesor de învățământ superior și una dintre figurile-cheie ale începuturilor urbanismului modern în România. S-a născut în 1858, în comuna Breaza, și a obținut diploma de inginer la Școala de Poduri și Șosele din Paris. A lucrat atât în infrastructură (căi ferate, poduri, lucrări hidrotehnice), cât și în administrația publică urbană (Primăria Capitalei), unde a inițiat și organizat demersuri de sistematizare care au devenit repere pentru dezvoltarea Bucureștiului în secolul XX. Alexandru Davidescu este tatăl arhitectului și urbanistului Ion A. Davidescu (Ion Alexandru Davidescu), relație explicit formulată, inclusiv prin precizarea influenței profesionale directe. În aceleași surse este menționat și un frate, inginerul Nicolae Davidescu, asociat cu lucrările de la Cernavodă, Alexandru fiind menționat ca ajutor în execuție. Este prezentat ca „primul urbanist român”, precursor al lui Cincinat Sfințescu, în sensul în care a forțat intrarea sistematizării urbane într-un cadru metodic, competitiv și administrativ (prin concursuri publice, programe-cadru și practici instituționale). Carieră instituțională și funcții publice După întoarcerea în țară, intră în zona marilor lucrări publice; se angajează la Căile Ferate Române, iar din 1889 intră în serviciul special condus de Anghel Saligny pentru construcția podului de la Cernavodă. Între 1891–1900 lucrează la Ministerul Lucrărilor Publice, iar între 1900–1911 este director al lucrărilor tehnice la Primăria Capitalei. Între 1907–1923 este membru în Consiliul Tehnic Superior. Între 1911–1913 este secretar general la Ministerul Lucrărilor Publice, unde organizează un serviciu special pentru realizarea „Planului de Amenajare Integrală a Apelor”. Între 1927–1931 a fost președintele AGIR (Asociația Generală a Inginerilor din România), informație confirmată și de istoricul oficial al AGIR (lista președinților) Activitate tehnică și proiecte Debutul său profesional este legat de dezvoltarea căilor ferate, participând la realizarea unor linii proiectate și construite de români, precum Buzău–Mărășești și Mărășești–Tecuci. În zona lucrărilor majore de artă inginerească, participă după 1889 la construirea podului de la Cernavodă sub coordonarea lui Anghel Saligny. În 1891 este realizat podul peste Olt, la Slatina, după planurile lui Alexandru Davidescu, acesta fiind una dintre lucrările atribuite direct lui. În administrația Capitalei, ca director al lucrărilor tehnice, se ocupă de infrastructura de funcționare urbană: iluminat, alimentare cu apă (în contextul rețelelor proiectate de Elie Radu) și dezvoltarea traseelor de tramvai. Un moment-cheie este organizarea, în 1906, a primului concurs public pentru planul de sistematizare al Bucureștiului; proiectele participante au alimentat apoi un program-cadru după care s-a orientat urbanismul bucureștean al secolului XX. În zona hidrotehnicii și a lucrărilor de amploare, în 1912 finalizează „Proiectul pentru introducerea irigațiilor în România și amenajarea marilor canale pentru navigație”. Tot în logica marilor infrastructuri, în 1927, împreună cu Dimitrie Leonida, realizează primul studiu pentru construirea unui canal navigabil între București și Dunăre, cu ambiția de a transforma Bucureștiul într-un port fluvial; ulterior proiectul a fost abandonat (în text este indicat anul 1934 ca moment al abandonului din cauza costurilor). Pentru această etapă din 1927 există și o confirmare într-un studiu public instituțional (care menționează publicarea în Buletinul AGIR a studiului „Canalul București – Dunăre”). În paralel cu rolul său pentru București, este menționată implicarea sa în planuri de sistematizare pentru mai multe orașe: Caracal, Slatina, Târgoviște, Brașov și Bacău. Pentru Slatina, este reținut și ca autor al primului plan de sistematizare al orașului (anii 1920). Urbanism: contribuții, metodă și moștenire Din perspectiva istoriei urbanismului românesc, contribuția centrală a lui Alexandru Davidescu este „instituționalizarea” preocupării pentru sistematizare: concursul din 1906, programul-cadru rezultat din analiza proiectelor și apoi transmiterea metodologiei către primării (în 1927 prezintă, la Conferințele primarilor, metoda de lucru pentru planurile de sistematizare). În filiera profesională, relevanța sa este subliniată și prin impactul asupra lui Ion A. Davidescu (fiul său), a cărui activitate de arhitect-urbanist este descrisă explicit ca fiind influențată „în mare măsură” de tatăl său, considerat primul urbanist român. Pe lângă proiectele concrete, Alexandru Davidescu are un rol esențial în definirea cadrului metodologic al urbanismului românesc. În 1927, la Conferințele primarilor, prezintă metoda de lucru pentru elaborarea planurilor de sistematizare urbană, adresată administrațiilor locale din întreaga țară. Această intervenție contribuie decisiv la răspândirea practicii planificării urbane ca instrument administrativ standard. Tot în această logică se înscrie și cursul său universitar „Construcția orașelor” / „Urbanism”, predat la Școala Politehnică, care formează prima generație de specialiști români cu educație sistematică în domeniul urbanismului. Activitate didactică Activitatea didactică începe timpuriu: din 1890 este numit repetitor la Școala Națională de Poduri și Șosele. Prin Decretul 395 din 1911 devine profesor titular la Catedra de Hidraulică la aceeași instituție. Apoi organizează primul curs specializat de urbanism din învățământul superior românesc, „Construcția orașelor”, inclus în curricula Școlii Naționale de Poduri și Șosele în 1919 și susținut în cadrul unei catedre care cumula îmbunătățiri funciare, mașini hidraulice și construcția orașelor, în contextul reorganizării învățământului tehnic care duce la Școala Politehnică (înființată în 1920). Publicații și lucrări tipărite Din materialele studiate reiese că Alexandru Davidescu a publicat, între altele: „Curs de urbanism. Tehnica construcției orașelor”, București, Institutul de Arte Grafice „Vremea”, 1930 (apare și mențiunea „Profesor la Școala Politechnică”, respectiv calitatea de „inginer inspector general”, pe copertă). „Teoria mașinilor hidraulice”, Cultura Națională (ediție tipărită în 1925, disponibilă și în format PDF la Biblioteca Centrală Universitară). În surse sunt menționate și alte titluri/texte (cu precizări bibliografice sumare), între care: „Irigațiile în România” (în „Buletinul Societății Politehnice”, 1913), un memoriu din 1908 privind branșamentele de apă și canal și, în colaborare cu M. Brăneanu, un „Memoriu asupra construcției unui vas aerian dirijabil” (fără an). Lucrări și proiecte Clădiri publice și administrative / infrastructură urbană - Coordonare/management tehnic în Primăria Capitalei: iluminat public, alimentare cu apă, extindere trasee de tramvai. - Organizarea concursului public pentru planul de sistematizare al Bucureștiului (1906) și elaborarea unui program-cadru de sistematizare. - Inițierea lucrărilor de asanare a lacurilor Colentinei (menționat în fișier). Infrastructură de transport și lucrări de artă - Participare la realizarea liniilor ferate Buzău–Mărășești și Mărășești–Tecuci. - Participare la lucrările podului de la Cernavodă (în serviciul special condus de Anghel Saligny). - Podul peste Olt, Slatina (1891), după planurile sale. Urbanism și planuri de sistematizare - Plan de sistematizare pentru Slatina (anii 1920) și mențiuni ale implicării în planuri pentru Caracal, Târgoviște, Brașov, Bacău. - Prezentarea, în 1927, a metodei de lucru pentru planurile de sistematizare, la Conferințele primarilor. Hidrotehnică, irigații și navigație interioară - Organizarea serviciului special pentru „Planul de Amenajare Integrală a Apelor” (în cadrul MLP). - Proiect (1912) pentru introducerea irigațiilor și amenajarea marilor canale pentru navigație. - Studiu (1927) pentru canal navigabil București–Dunăre, împreună cu Dimitrie Leonida. Lucrări urbanistice și de sistematizare București Alexandru Davidescu are un rol fondator în urbanismul Bucureștiului modern, prin inițierea și instituționalizarea planificării urbane ca practică administrativă. În calitate de director al lucrărilor tehnice ale Primăriei Capitalei (1900–1911), el organizează în 1906 primul concurs public pentru planul de sistematizare al orașului București, eveniment esențial în istoria urbanismului românesc. Deși proiectul câștigător nu este aplicat integral, concursul generează un program-cadru de dezvoltare urbană, care va influența deciziile edilitare timp de decenii și va sta la baza planurilor ulterioare de sistematizare. În aceeași perioadă, coordonează și fundamentează intervenții urbane majore privind infrastructura orașului, cu impact direct asupra structurii urbane: extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare și iluminat public, reorganizarea traseelor de tramvai și inițierea lucrărilor de asanare a lacurilor Colentinei, toate tratate nu punctual, ci ca părți ale unui sistem urban coerent. După Primul Război Mondial, Alexandru Davidescu continuă să fie o referință teoretică și metodologică pentru urbanismul Capitalei, contribuind indirect la formarea generației care va elabora Planul Director al Bucureștiului din anii ’30, inclusiv prin activitatea didactică și publicistică. Slatina Alexandru Davidescu este considerat autorul primului plan de sistematizare al orașului Slatina, realizat în anii 1920. Planul vizează organizarea coerentă a rețelei stradale, delimitarea zonelor funcționale și integrarea infrastructurii urbane moderne într-un oraș aflat în proces de extindere. Acest plan este frecvent citat ca unul dintre primele exemple de aplicare a principiilor urbanismului modern în orașele de rang mediu din România. Caracal Este menționată implicarea sa în elaborarea unui plan de sistematizare pentru municipiul Caracal, în cadrul programelor naționale de modernizare urbană derulate în perioada interbelică. Deși documentația completă nu este încă identificată online, Caracal apare constant în lista orașelor pentru care Alexandru Davidescu a realizat studii și propuneri de organizare urbană. Târgoviște Alexandru Davidescu figurează ca autor sau coautor al unui plan de sistematizare pentru Târgoviște, axat pe reorganizarea centrului istoric și pe adaptarea structurii urbane la noile cerințe administrative și de circulație din primele decenii ale secolului XX. Brașov În cazul Brașovului, contribuția sa este legată de studii de sistematizare și de propuneri de dezvoltare urbană, realizate în contextul extinderii orașului în perioada interbelică. Intervențiile urmăresc compatibilizarea creșterii urbane moderne cu structura istorică existentă, problemă centrală a urbanismului românesc din acea perioadă. Bacău Alexandru Davidescu este menționat ca implicat în elaborarea unui plan de sistematizare pentru Bacău, oraș aflat într-un proces accelerat de dezvoltare industrială și administrativă. Planul urmărește organizarea noilor cartiere și integrarea infrastructurii urbane moderne într-un cadru coerent de dezvoltare. Techirghiol (componentă urbanistică) Deși cunoscut mai ales prin proiectele de infrastructură și amenajare a apelor, Alexandru Davidescu este implicat și în studiile de organizare urbană pentru stațiunea Techirghiol, în contextul dezvoltării acesteia ca stațiune balneară. Contribuția sa vizează structura urbană, relația dintre zonele construite și cele de tratament, precum și integrarea infrastructurii tehnice într-un plan urbanistic unitar. Referințe (include referințe și despre fiul său, arh. Ion A. Davidescu) - Arhitecții Alexandru Davidescu și Ion A. Davidescu (Gabriela Petrescu) - Presedinti ai AGIR (AGIR) - Teoria masinilor hidraulice_Davidescu Alexandru_Bucuresti_1925 (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” – București) - A published chronology (Revista Arhitectura 1906 - mențiune) - Urbanismul printre urbanisti (Revista Arhitectura 1906 - mențiune) - Migration… Exodus… Hope (Revista Arhitectura 1906 - mențiune) - Înrudirea familiilor Bolomey - Fotino (schiță genealogică de George Trohani) - Ion Al. Davidescu (Arhiva de arhitectura) - Davidescu, Ion Al. (03/04/1890 - 31/03/1980) (AGORHA / INHA) - Președinți ai SAR – UARPR / UARSR – UAR (Revista Arhitectura 1906) - Arhitectura – fișă (mențiune: Ion Al. Davidescu în contextul planului de sistematizare) (Metacult) - Personalități ale urbanismului românesc în prima jumătate a secolului XX – Ing. Alexandru Davidescu și arh. Ion Al. Davidescu (lucrare Dumitru Roxana-Daniela) - Urbanismul 1937 (PDF, UAUIM) (UAUIM – Biblioteca digitală) - Reprezentări cartografice ale patrimoniului Universității din București. Bibliografie selectivă (Muzeul Universității din București) - Încă o clădire monument istoric va fi consolidată – Strada Boteanu 3A-3B (Primăria Municipiului București) - Notiuni de urbanism – I. Al. Davidescu (1937) (TargulCartii.ro) - [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] Sursă: https://www.propertyindex.ro/specialisti/alexandru-davidescu-tatal