Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Alexandru Baucher (ϯ)
(n. 1877 - d. 1935)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: neoclasic

Casa Alexandru G. Florescu / Burileanu (colaborator)
case/vile, 2-5 niveluri, 1902, neoclasic, monument clasa B, risc seismic Consolidat
Casa Brâncoveanu - Darvari (extindere dependințe 1921)
case/vile, 2-5 niveluri, 1879, neoclasic, monument clasa B
Palatul Academiei / Universității din București (colaborare 1928)
educaționale, 2-5 niveluri, 1864, neoclasic, monument clasa A
Palatul Cantacuzino (colaborator)
case/vile, 2-5 niveluri, 1902, eclectic, monument clasa A
Arhitect Alexandru Baucher

Arhitectul Alexandru Baucher

Alexandru Baucher (născut 16 septembrie 1877 în Nisa, Franţa – decedat 1 septembrie 1935 în Bucureşti, România) a fost un arhitect activ în România în prima jumătate a secolului XX, cunoscut pentru lucrările de arhitectură civile şi colaborările cu figuri importante ale epocii precum Ion D. Berindei şi Nicolae Ghica-Budeşti. A dobândit recunoaşterea profesională ca arhitect fără diplomă formală de specialitate, prin practică de lungă durată şi înscrierea legitimă ca arhitect recunoscut în anii 1932–1933. Alexandru Baucher s-a născut într-o familie cu tatăl Ion Ludovig şi mama Smaranda, ulterior stabilită în Bucureşti din 1890. A lucrat şi a locuit în Bucureşti pe durata carierei sale, figurând în acte cu domiciliul pe strada Viitorului nr. 6 şi sediul profesional în strada Vasile Lascăr nr. 162. În 1933 i s-a eliberat legitimaţia de arhitect recunoscut nr. 18.

Nu există dovezi clare ale unei diplome academice formale în arhitectură pentru Alexandru Baucher. Este menţionat în literatura de specialitate ca „arhitect român recunoscut fără diplomă” (adică a practicat și a obținut recunoaștere profesională formală, dar nu s-a regăsit o diplomă de studii). În autobiografia profesională depusă la dosarul din 1932–1933, el menţionează practică timpurie la biroul arhitectului Louis Pierre Blanc, unde a participat la lucrări importante precum Facultatea de Medicină şi Institutul Antirabic din Bucureşti înainte de 1901. Baucher a lucrat în paleta stilistică a perioadei interbelice, puternic influenţată de arhitectura eclectic-neoclasică franceză și intervenţiile în stilul național românesc/ eclectic. A evoluat de la colaborări în proiecte monumentale în stil academic la lucrări proprii de arhitectură publică și rezidenţială în România.

Activitate profesională

Alexandru Baucher a lucrat iniţial în atelierul arhitectului Ion D. Berindei (între 1901 și circa 1911), unde a colaborat la numeroase proiecte marcante ale epocii: Palatul Cantacuzino, Casa Olănescu de pe Calea Victoriei, Casa Florescu, Palatul Justiției din Iași și chiar la un concurs organizat la Haga în 1906. Între 1911 și 1913 a practicat independent pentru Administraţia Domeniului Coroanei, cu proiecte la Palatul de la Segarcea (cu antreprenor Nae Făgădău), locuinţe pentru funcţionari publici, Palatul de la Bicaz și alte lucrări în Cocioc.

În 1913 a fost numit arhitect sub direcţia lui Nicolae Ghica-Budești pentru extinderea Universităţii din Bucureşti, unde a lucrat până la mobilizarea din 1916, fiind evacuat apoi la Iași unde a realizat lucrări pentru Direcția Geniu a Ministerului de Război în timpul Primului Război Mondial. După război a revenit la lucrările Universităţii până în 1929. În anii 1920 a fost arhitect la Direcţiunea de Arhitectură a Municipiului București, coordonând lucrări publice (hale de abator, birouri, prăvălii, terasa Teatrului Național, etc.).

Lucrări și clădiri proiectate

  • Extinderea Universității din București (colaborare cu Nicolae Ghica-Budești, 1928–1930).
  • Palatul de la Segarcea (Administraţia Domeniului Coroanei, 1913).
  • Palatul Administrativ din Segarcea, actualmente policlinică (1914).
  • Casa de sănătate/dispensar din Segarcea (1914).
  • Conacul din Segarcea (parte a ansamblului Domeniilor Coroanei).
  • Imobil de locuințe, Strada General E. Broșteanu, București (1934).
  • Colaborări timpurii la Palatul Cantacuzino, Casa Olănescu, Casa Florescu și Palatul Justiției din Iași în atelierul I. D. Berindei (1901–1911).
  • Lucrări municipale diverse în București (hale, birouri etc., 1924–1932).

Referințe


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index