Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Adrian Bold
(n. 1958)


Specializare: urbanism, avizare |
Stil dominant: postmodernist

Docenților 12A (?)
2-5 niveluri, 6 apartamente, 2007, postmodernist
Docenților 12B (?)
boutique, 6 apartamente, 2008, postmodernist
Mircea Eliade 5A-7
2 blocuri, 2-5 niveluri, 12 apartamente, 2006, timeless classic
Arhitect Adrian Bold

Arhitectul ADRIAN BOLD (n. 1958)

Adrian Bold, născut în 1958, este arhitect urbanist; fost arhitect-șef al Municipiului București. Perioade în funcția de arhitect-șef al Capitalei: 1997–2008; 2016–2017; 2020–2023 (reluări/ repuneri succesive în funcție), cu statut de funcționar public de conducere în administrarea urbană a PMB. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” în anul 1983.

Carieră instituțională și funcții

  • 1997 – numit arhitect-șef al Municipiului București (mandatul inițial începe sub primarii Viorel Lis/Traian Băsescu).
  • 1997–2008 – conduce aparatul de urbanism al PMB; semnează avize/PUZ-uri și participă la politici de dezvoltare urbană.
  • 2008 – părăsește funcția; în locul său este numit arh. Gheorghe Pătrașcu. Inițiază litigii privind modul demiterii.
  • 2010 – câștigă în instanță repunerea; rămân dispute privind reintegrarea.
  • martie 2016 – este repus/numit din nou arhitect-șef (mandat scurt înaintea alegerilor locale din iunie 2016).
  • octombrie 2017 – eliberat din funcție prin decizie a primarului general de atunci (măsură contestată ulterior).
  • noiembrie 2020 – repus în funcție la finalul mandatului G. Firea; își reia exercitarea sub primarul N. Dan.
  • 2020–2023 – coordonează zona de politici urbanistice (PUG/PUZ, CTU-AT, avizare, inițiative de calitate urbană); iese din funcție după schimbările administrative din 2023.

Direcții profesionale și teme: Urbanism administrativ, reglementare teritorială și avizare: coordonarea elaborării/actualizării PUG, analiză și avizare PUZ-uri/PUZ de regenerare, controlul conformării la reglementările urbanistice. Politici urbane și calitatea proiectării: poziții publice pentru creșterea standardelor profesionale, clarificarea rolului instituției arhitectului-șef și a calității documentațiilor tehnice. Mediere și comunicare urbană: dialog cu OAR București/Anuala de Arhitectură, interviuri/podcasturi tematice privind PUG, PUZ și infrastructura de avizare.

Repere și momente semnificative

  • 1997–2008 – arhitect-șef; semnătura sa apare pe numeroase documentații de urbanism (PUG/PUZ) într-o perioadă cu dezvoltări imobiliare accelerate.
  • 2008–2016 – perioadă de tranziție cu litigii privind demiterea și repunerea; funcția este ocupată de arh. Gheorghe Pătrașcu.
  • 2016 – revenire scurtă în funcție, până la alegerile locale din iunie.
  • 2017 – eliberare din funcție prin decizie administrativă.
  • 2020–2023 – revenire, cu accent pe reluarea/actualizarea PUG, pe reorganizarea avizării și pe dezbateri publice privind calitatea construcțiilor, malpraxis în proiectare și rolul CTU-AT.

Proiecte/inițiative de politici urbane (selecție):

  • PUG București – coordonare instituțională/tematică în perioadele de mandat; participare la interviuri publice despre stadiu, proceduri și obiective.
  • Reorganizarea/poziții publice privind PUZ-uri – inclusiv opinii critice față de practici neconforme și apel la ridicarea nivelului de calitate în proiectarea urbană.
  • Dialog public profesional – intervenții în conferințe/podcasturi OAR București, Anuala de Arhitectură, presă.

Sursele publice nu creditează, în mod sistematic, clădiri proiectate direct ca autor semnatar de Adrian Bold (cariera sa cunoscută este preponderent administrativ-urbanistică, în calitate de arhitect-șef). Dacă vor apărea lucrări documentate (proiecte în calitate de autor/arhitect coordonator, cu adresă, funcțiune, an), acestea pot fi adăugate într-o anexă.

Controverse și cazuri mediatizate: PUZ/avize asociate unor proiecte contestate civic (ex. str. Christian Tell 16–18; transformări de baze sportive în teren construibil) – reflectate în presă și investigații media; în perioadele ulterioare, Bold și-a exprimat public poziții critice privind calitatea documentațiilor și a practicilor din piață.

Cronologie sintetică

  • 1997 – numit arhitect-șef al Capitalei.
  • 1997–2008 – conduce urbanismul PMB.
  • 2008 – pleacă din funcție; urmează litigii privind demiterea.
  • 2010 – câștigă în instanță reintegrarea (detalii juridice reflectate în presă).
  • 2016 – revine pentru câteva luni ca arhitect-șef.
  • 2017 – este eliberat din funcție.
  • 2020 – repus în funcție; își reia activitatea publică.
  • 2020–2023 – coordonează din nou urbanismul municipal (PUG/PUZ, avizare, politici).
  • 2023 – pleacă din funcție (schimbări administrative).

Relația lui Adrian Bold cu arhitecta Maria Bucur

Relaţia dintre Adrian Bold şi Maria Bucur este tratată în sursele de presă ca una de parteneriat personal şi profesional, deşi cu lipsă de documentaţie oficială clară privind statutul marital.

Conform articolului de pe Ziare.com din 30 iulie 2008, Maria Bucur este descrisă ca „prietena arhitectului-şef al Capitalei, Adrian Bold”. Se menţionează că Bucur a deţinut mai multe firme de arhitectură în perioada în care Bold avea responsabilitatea de avizare a tuturor proiectelor majore de dezvoltare din Bucureşti. Articolul notează: „Bold a negat întotdeauna că ar avea vreo legătură cu firmele Mariei Bucur, susţinând că … are doar o «intenţie» de a se căsători.” (Ziare.com)
Aceasta indică faptul că relaţia lor era publică şi subiect de speculaţii, dar nu confirmată formal ca şi căsătorie.

Alte surse – aşa cum apar în Ziarul Bursa (21 iulie 2008) – folosesc expresia „soţia arhitectului-şef, Maria Bucur”. (bursa.ro) Aici, textul susţine că presa a speculat că un investitor care dorea să obţină avize de la Primăria Capitalei ar fi fost îndrumat să semneze contracte cu firma soţiei arhitectului-şef, înainte de a obţine avizele de la arhitectul-şef. (bursa.ro) Articolul de pe Cancan din 2009 precizează: „Împreună cu soţia sa, Maria Bucur, Bold ajunsese să controleze întregul plan de urbanism al Capitalei.” (Cancan) Aceasta sugerează că relaţia este percepută ca maritală („soţia”) dar, din punct de vedere legal sau oficial, acea căsătorie nu este clar documentată în surse publice accesibile.

În articolul de pe Jurnalul.ro („Semnăturile lui Bold au ţepuit Capitala”) se afirmă că Maria Bucur este „soţia sa, Maria Bucur, care nu i-a preluat numele tocmai pentru a proteja afacerile familiei.” (Jurnalul) Aici apar mai multe detalii despre bunuri imobiliare comune, imobile de lux achiziţionate în comun sau prin firme, şi despre modul în care relaţia lor ar fi facilitat accesul la avize de urbanism.

În ansamblu, elementele comune sunt:

  • relaţie strânsă, de lungă durată, cu implicare personală şi profesională chiar dacă nu este oficial căsătorie declarat.
  • implicarea Mariei Bucur în firme de consultanţă/arhitectură în perioada când Adrian Bold era arhitect-şef al Capitalei, ceea ce a generat suspiciuni de conflict de interese.
  • presa utilizează diverse expresii: „prietena”, „concubina”, „soţia”, „partenera” – ceea ce arată lipsa unei clarificări oficiale standardizate.
  • relaţia este asociată cu atribuţii administrative (avizare urbanism) ale lui Adrian Bold şi cu activităţi profesionale ale Mariei Bucur – ceea ce a generat discuţii privind compatibilitatea funcţiei publice şi activităţile private.

Din punct de vedere documentar, nu am identificat în sursele accesate până acum o declaraţie oficială sau un act public care să arate că cei doi s-ar fi căsătorit legal. În schimb, articolele reflectă percepţia publică şi jurnalistică că Maria Bucur este „soţia/partenera” lui Adrian Bold. Aceasta coincide cu faptul că în unele texte se arată că ea nu ar fi preluat numele „Bold”, ceea ce ar susţine ipoteza unui parteneriat de facto, dar neconfirmat formal.

Referințe



Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index