Vila C. A. Mavrodin de pe strada Gina Patrichi 8 (fostă Orlando) a fost proiectată în 1904 de arhitectul Petre Antonescu. Aceasta este considerată una dintre primele sale încercări de a adapta arhitectura românească la locuința urbană. Antonescu descria planul vilei într-o lucrare publicată ulterior, Clădiri. Construcţii, proiecte și studii (1963), ca fiind centrat pe un spațiu octogonal, deschis direct către camerele de recepție și locuit. Aceeași idee a reluat-o și la Casa Oprea Soare. Friza de sub streașină este pictată în frescă. Vila Mavrodin impresionează prin bogăția elementelor neoromânești: funia împletită, ancadramentul ușii în arc cu cinci lobi, ferestre de inspirație brâncovenească. Fațada este foarte bine conservată, iar tâmplăria originală a ușilor și ferestrelor se păstrează. În spate se află anexa fostului garaj și fragmentele unui havuz decorat cu doi lei prin care curgea apa.
Interiorul este la fel de spectaculos. O scară din marmură duce către „piano nobile”. Stucaturile, funia împletită și motivul bumbilor decorează spațiile. Scara secundară, din lemn masiv, este originală. Punctul central al vilei este salonul octogonal, cu luminator și tavan pictat. Fostul salon de bal este folosit astăzi pentru concerte, lansări de carte și evenimente culturale. La parter exista o seră, încăperea fiind integrată acum în zona de birouri și săli expoziționale. Demisolul adăpostea bucătăria, spălătoria și o cameră tehnică bine echipată pentru începutul secolului XX. Se păstrează soba centrală și scara de serviciu cu feronerie originală. Un element rar pentru epocă este liftul pentru alimente, care transporta platourile calde direct în salonul de mese. Astăzi, în spațiile de la demisol funcționează o bibliotecă vastă, deschisă consultării.
Etajul era rezervat camerelor de locuit, inclusiv spațiul copiilor și al doicii. În prezent, aici se află birouri și camere pentru colaboratorii Institutului Cultural Maghiar, instituție care își are sediul în vilă. Fiecare încăpere este diferită, amenajată cu atenție la detalii, păstrând caracterul intim al unei reședințe de epocă. Astfel, Vila C.A. Mavrodin, construită în 1904, rămâne o bijuterie a arhitecturii neoromânești de început de secol XX. Este o reședință care a păstrat atât planul original imaginat de Petre Antonescu, cât și multe dintre decorațiile, simbolurile și funcțiunile inițiale. Transformarea sa într-un centru cultural activ a permis conservarea și punerea în valoare a unei clădiri istorice cu o importantă valoare patrimonială. (Sidonia Teodorescu)
*
"Casa de Ia numărul 6bis (Str. Orlando, astăzi Gina Patrichi - n.r.)se învecina cu legația Spaniei care se afla Ia numărul 6, iar Ia numărul 8, cu casa diplomatului I.Lugoșianu, ginerele ziaristului Stelian Popescu" (Mihai Sorin Rădulescu)
*
Arhitectul Petre Antonescu este una dintre personalitățile de prim rang ale arhitecturii românești. Printre lucrările sale se numără casa Dinu Lipatti, casele Brătianu, palatul Ministerului Lucrărilor Publice, casa Nicolae Malaxa, clădirea Băncii Marmorosch-Blank, imobilul Societăţii Politehnice, sediul Agricola-Fonciera, Arcul de Triumf (1922 și 1935–1936), gările fluviale de la Galaţi și Giurgiu, Catedrala din Galaţi (împreună cu arh. Ştefan Burcuş), precum și Cazinoul și Hotelul Palace din Sinaia. A fost profesor de istoria arhitecturii la Şcoala Superioară de Arhitectură, rector la Academia de Arhitectură, președinte al Societății Arhitecților Diplomați și membru al Comisiei Monumentelor Istorice. Între 1938 și 1965 a locuit într-un imobil din intrarea Victor Eftimiu.
Referințe:
2023:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.