Toamnei 105: La această adresă, Ion Chiriță a construit cu două etaje mai mult decât prevedea autorizația de construire: un P+8 în loc de un P+6. Și în acest caz, pentru a obține o derogare de la regimul de înălțime al acestui cartier (P+2) și a-și putea ridica blocul, Chiriță ar fi trebuit să realizeze un Plan Urbanistic Zonal, care să fie votat de Consiliul General al Municipiului București. Acest lucru nu s-a întâmplat. În 2013, locatarii acestui bloc l-au dat în judecată pe Chiriță, acuzându-l că le-a vândut o clădire cu defecte la izolația blocului, la canalizare, la casa scării, la pardoseli etc. Proprietarii îi cer lui Chiriță despăgubiri de 85.000 de lei în compensație pentru viciile de construire pe care, susțin ei, clădirea le prezintă. Chiriță a ridicat acest bloc în asociere cu Dan Neagoe, un român domiciliat în orașul american Bloomfield (Michigan). Dan Neagoe a fost proprietarul terenului.
În cadrul asocierii pe care a încheiat-o cu cetățeanul româno-american Dan Neagoe, pentru ridicarea unui bloc la adresa Toamnei nr. 105, Ion Chiriță i-a plătit 1 milion de euro la finalizarea proiectului. Contribuția lui Neagoe constase într-un teren în suprafață de 480 de mp. Interesant este că, deși clădirile îi aparțineau în cea mai mare parte, excepție făcând apartamentele care le reveneau, prin contract, proprietarilor terenurilor, Ion Chiriță nu își asuma, în mod public, rolul de dezvoltator al acestor imobile. Investițiile erau derulate pe numele proprietarilor terenurilor. Practic, numele lui Ion Chiriță nu apărea nicăieri în datele publice ale acestor proiecte. Mai mult decât atât, fiind derulate pe numele unor persoane fizice, în cele mai multe cazuri, prețul apartamentelor nu conținea TVA, în felul acesta fiind evitată plata a câteva milioane de euro către bugetul de stat. (Ionuț Stănescu)
Referințe:
Mai 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.