Teheran 13, un bloc cu care Monika Puiu se mândrea atunci
Strada Teheran a fost foarte frumoasă, era o bijuterie urbanistică. E chiar unde se întâlnesc trei parcelări celebre ale peisajului urbanistic și imobiliar bucureștean: Parcelarea Dorobanți 1, Parcelarea Dorobanți 2 și Parcelarea Monnet – casele și blocurile cu numere impare de pe Teheran aparținând acesteia din urmă.
Prima care a construit un bloc ce nu ar fi trebuit să fie acolo a fost Monika Puiu, la scurt timp după revoluție. Adică acesta. Monika Puiu e austriaca de la Voest Alpine care a fost trimisă să facă afaceri cu oțel în România. Din câte țin minte, aici a avut și sediul firmei și locuința, la început.
Un bloc urâțel, făcut de arhitecți treziți buimaci într-o altă eră și o altă lume, de pe o zi pe alta, și trebuind să facă ceea ce cu câteva luni în urmă nici nu le-ar fi trecut prin minte. Zic și eu acum că e banal fiindcă am cu ce să-l compar, cu ce s-a construit în ultimii ani, însă atunci era chiar lux rezidențial.
Sigur, era o casă acolo, așa că amprenta la sol a rămas aceeași. Or, pe un loc atât de mic nu poți face mare lucru în spațiile comune. Dar sunt onorabile. Câte un apartament pe etaj, desigur. Tot din lipsă de spațiu au renunțat și la lift. Poate și de aceea e Monika Puiu în formă fizică de invidiat, așa cum am văzut-o acum câteva luni, când ne-am întâlnit ultima oară… (George Butunoiu – martie 2023)
