# Statuia ecvestră a Regelui Carol I

Adresă: Piata Revolutiei, Cartierul Centru - Cișmigiu, București
An construcție: 1939
Tip ansamblu: Monumente
Stil arhitectural: Monumente
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Statuia ecvestră a regelui Carol I, autor Florin Codre, este amplasată în București, în actuala Piață a Revoluției, pe axul spațiului deschis dintre fostul Palat Regal și Palatul Fundațiilor Regale Carol I, actualul sediu al Bibliotecii Centrale Universitare. Poziția ei nu este una secundară, decorativă, ci una de maximă vizibilitate urbană: monumentul mediază simbolic relația dintre două instituții fundamentale ale vechiului stat român modern, monarhia și cultura academică.

## Articol
Statuia ecvestră a Regelui Carol I din fața Palatului Fundațiilor Regale
Sculptor Florin Codre, inspirat de statuia sculptorul croat Ivan Meštroviuić

Statuia ecvestră a regelui Carol I este amplasată în București, în actuala Piață a Revoluției, pe axul spațiului deschis dintre fostul Palat Regal și Palatul Fundațiilor Regale Carol I, actualul sediu al Bibliotecii Centrale Universitare. Poziția ei nu este una secundară, decorativă, ci una de maximă vizibilitate urbană: monumentul mediază simbolic relația dintre două instituții fundamentale ale vechiului stat român modern, monarhia și cultura academică. Din acest motiv, statuia nu funcționează doar ca omagiu adus unui suveran, ci și ca piesă de compoziție urbană, capabilă să ordoneze vizual piața și să dea sens istoric întregului ansamblu.

Amplasarea în fața Fundației Universitare „Carol I” are o logică istorică profundă. Biblioteca și fundația au fost create din inițiativa regelui Carol I, iar monumentul îi marchează, în spațiul public, prezența de fondator și patron simbolic al modernizării statului român. Privită dinspre Calea Victoriei, statuia se citește împreună cu fațada Beaux-Arts a palatului proiectat de Paul Gottereau, formând unul dintre cele mai cunoscute și mai fotografiate cadre monumentale ale Bucureștiului.

Istoria monumentului: de la statuia interbelică la refacerea contemporană

Monumentul actual continuă istoria unei statui anterioare, ridicate în 1939 și realizate de sculptorul croat Ivan Meštrović. Acea primă statuie ecvestră a lui Carol I a fost inaugurată în perioada interbelică și a devenit rapid unul dintre simbolurile vizuale ale Bucureștiului regal. După abdicarea forțată a regelui Mihai, în noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947, monumentul a fost îndepărtat, iar în 1948 a fost distrus de regimul comunist.

Refacerea monumentului a fost inițiată după 2006–2007, când autoritățile bucureștene au decis readucerea statuii în amplasamentul istoric. Negocierile pentru o reproducere exactă după modelul lui Meštrović nu au dus la un acord, astfel că noua lucrare a fost încredințată sculptorului Florin Codre. Monumentul actual a fost inaugurat la 6 decembrie 2010, în prezența unor reprezentanți ai autorităților și ai Familiei Regale. Această istorie este esențială pentru înțelegerea statuii de astăzi. Ea nu este doar un monument nou, ci și un monument de recuperare memorială. Într-un sens foarte concret, statuia actuală marchează întoarcerea în centrul Capitalei a unui simbol al statalității românești care fusese eliminat deliberat din peisajul urban în perioada comunistă.

Autorul și raportarea la modelul istoric

Lucrarea actuală este semnată de sculptorul Florin Codre, unul dintre autorii români importanți de sculptură monumentală din ultimele decenii. Sursele consultate sunt consecvente în a arăta că statuia lui Codre a fost concepută în dialog direct cu monumentul interbelic al lui Meštrović, dar nu ca o copie literală a acestuia. Ea reia ideea generală a statuii ecvestre și poziția simbolică a regelui în piață, însă propune o interpretare proprie a volumelor, a raportului dintre călăreț și cal și a tensiunii plastice a ansamblului.

Această diferență este importantă și pentru lectura critică a monumentului. În locul unei simple replici istorice, Florin Codre a produs o lucrare contemporană inspirată de monumentul dispărut, ceea ce explică și discuțiile apărute la momentul inaugurării despre gradul de asemănare cu originalul. Tocmai aici stă una dintre temele interesante ale monumentului: el aparține simultan memoriei interbelice și sculpturii românești postcomuniste.

Descrierea statuii

Monumentul îl reprezintă pe regele Carol I călare, într-o formulă ecvestră solemnă și autoritară. Figura suveranului este tratată frontal și calm, fără gesticulație teatrală, accentul căzând pe verticalitatea corpului și pe controlul deplin al mișcării. Carol I nu este prezentat într-o atitudine de triumf spectaculos, ci într-una de comandă reținută, de fermitate și disciplină, trăsături care corespund imaginii istorice a regelui-soldat și a monarhului constructor de instituții.

Calul are o prezență masivă și tensionată, cu gâtul arcuit și cu un impuls înainte care dă monumentului dinamism fără a-i anula gravitatea. Raportul dintre cele două volume, călărețul și animalul, este esențial: Carol I nu domină calul prin gest dramatic, ci prin echilibru și stăpânire, iar această relație dă întregii compoziții un caracter de energie controlată. Din punct de vedere plastic, lucrarea mizează pe silueta ușor decupată pe cer, pe profilul clar al regelui și pe masa compactă a calului, vizibilă foarte bine dinspre Calea Victoriei și dinspre fațada BCU.

Statuia este turnată în bronz și amplasată pe un soclu înalt, sobru, cu volum simplu, placat cu granit. Pe soclu apare inscripția „CAROL I”, ceea ce contribuie la caracterul lapidar și monumental al ansamblului. Mai multe surse indică o greutate a statuii de aproximativ 13 tone. În privința dimensiunilor totale există mici diferențe între sursele publice: unele menționează aproximativ 13 metri înălțime totală, dintre care circa 7 metri pentru statuie și 6 metri pentru soclu, în timp ce alte fișe publice indică o înălțime totală de 11,2 metri și un soclu de 3,6 metri. Cifra de 13 metri este cea mai frecvent repetată în sursele de popularizare, dar merită menționată această diferență.

Descriere plastică și stilistică

Din punct de vedere stilistic, monumentul aparține tradiției sculpturii ecvestre de reprezentare, în care personajul istoric este fixat într-o imagine de autoritate, continuitate și legitimitate. Nu este un monument experimental și nici unul decorativ. Totul în compoziție caută monumentalitatea clară: soclul înalt, masa compactă a bronzului, axul vertical al personajului, ritmul puternic al membrelor calului și relația frontală cu piața.

Spre deosebire de multe monumente ecvestre academizante, în care detaliul accesoriilor militare sau ornamentele soclului joacă un rol major, aici accentul cade mai ales pe siluetă și pe forța de ansamblu. Soclul nu concurează cu statuia, ci o ridică și o izolează vizual, ceea ce face ca figura regelui să se desprindă foarte puternic în perspectiva pieței. Din acest punct de vedere, monumentul funcționează excelent la scară urbană mare.

În relație cu Palatul Fundațiilor Regale, statuia produce un contrast fertil între sculptura ecvestră și arhitectura academică. Fațada clasicizantă, ordonată pe coloane și fronton, oferă un fundal stabil, aproape ceremonial, în fața căruia bronzul închis al monumentului capătă o prezență și mai puternică. Această relație dintre piatră, bronz și spațiu deschis este una dintre marile calități ale amplasamentului.

Semnificație simbolică

Semnificația statuii este multiplă. În primul rând, ea îl evocă pe Carol I ca fondator al României moderne, monarhul sub care au fost câștigate independența și statutul de regat, dar și sub care au fost create instituții, infrastructuri și edificii esențiale pentru statul român. În al doilea rând, ea reface în centrul Bucureștiului o memorie urbană ștearsă brutal după 1947. În al treilea rând, pentru spațiul din fața BCU, monumentul reafirmă legătura dintre autoritatea politică și construcția culturală, dintre stat și educație.

Monumentul are și o funcție ceremonială actuală. În jurul lui au loc periodic evenimente publice și ceremonii legate de memoria monarhiei române, mai ales în jurul datei de 10 mai, care concentrează mai multe semnificații istorice pentru dinastia română și pentru Carol I. Prin urmare, statuia nu este un obiect inert de patrimoniu, ci o piesă încă activă în cultura civică și comemorativă a orașului.

O parte importantă din receptarea monumentului contemporan a fost legată de întrebarea dacă noua statuie trebuia să fie o copie exactă a operei lui Meštrović sau o reinterpretare. Faptul că proiectul s-a concretizat printr-o lucrare nouă, inspirată de original, a dus la comentarii și controverse, dar și la o situație interesantă din punct de vedere patrimonial: monumentul de astăzi este, simultan, un gest de restaurare simbolică și o creație artistică independentă.

Statuia ecvestră a Regelui Carol I din București (sinteză)

Statuia ecvestră a Regelui Carol I din București a fost concepută ca unul dintre cele mai importante monumente dedicate dinastiei române și ca un element central al programului de artă publică inițiat în perioada domniei regelui Carol al II-lea. În anii 1930, acesta a lansat un amplu program cultural menit să celebreze istoria și prestigiul monarhiei române, program care includea realizarea unor monumente monumentale dedicate regilor Carol I și Ferdinand I, precum și proiecte pentru o statuie a lui Carol al II-lea.

Acest program se înscria într-o politică culturală mai amplă, prin care monarhia urmărea consolidarea identității naționale și afirmarea unui stil artistic oficial. Manifestări precum „Luna Bucureștilor” sau programele culturale ale epocii făceau parte din aceeași strategie de promovare a imaginii statului și a monarhiei. În acest context, monumentele regale trebuiau să devină repere majore ale spațiului urban bucureștean. Statuia lui Carol I avea și o semnificație simbolică specială. Regele fusese figura fondatoare a statului român modern, domnind între 1866 și 1914 și conducând țara în timpul Războiului de Independență. În mod paradoxal, la mai bine de două decenii după moartea sa, Bucureștiul nu avea încă un monument monumental dedicat primului rege al României, fapt considerat de contemporani o omisiune importantă.

Comanda și realizarea monumentului

Pentru realizarea statuii a fost ales celebrul sculptor croat Ivan Meštrović, unul dintre cei mai importanți artiști monumentali ai Europei din prima jumătate a secolului al XX-lea. Alegerea lui reflecta dorința autorităților române de a crea un monument de mare prestigiu artistic, comparabil cu marile statui ecvestre din capitalele europene. Procesul de realizare a monumentului a implicat consultări și comisii artistice în care au participat personalități importante ale culturii române. Sculptori și artiști precum Ion Jalea sau Milița Petrașcu au fost implicați în evaluarea lucrărilor realizate de Meštrović și au vizitat atelierul artistului pentru a examina modelul statuii înainte de realizarea finală. Statuia era concepută ca o compoziție ecvestră monumentală: regele era reprezentat călare, într-o atitudine calmă și autoritară, întruchipând imaginea conducătorului militar și a fondatorului statului modern român. Compoziția urma tradiția statuilor ecvestre europene, dar integra și stilul sculptural caracteristic lui Meštrović, marcat de monumentalitate și expresivitate.

Amplasarea în fața Palatului Regal

Monumentul a fost amplasat în Piața Palatului Regal din București, actuala Piață a Revoluției, în fața clădirii Palatului Regal. Alegerea acestui loc avea o puternică încărcătură simbolică, deoarece spațiul era unul dintre centrele ceremoniale ale capitalei și locul unde se desfășurau numeroase evenimente oficiale. Statuia a fost dezvelită la 10 mai 1939, cu ocazia celebrării a o sută de ani de la nașterea lui Carol I. Ceremonia a fost una solemnă și a reunit principalele personalități politice și culturale ale epocii. La inaugurare au rostit discursuri regele Carol al II-lea și prim-ministrul Armand Călinescu. Evenimentul avea o puternică dimensiune simbolică. În discursul său, Carol al II-lea sublinia că inaugurarea monumentului reprezenta o reparare a unei „mari uitări”, deoarece primul rege al României nu fusese până atunci comemorat printr-o statuie monumentală în capitală. Monumentul era descris drept o operă de artă impunătoare și valoroasă, demnă de figura lui Carol I.

Aspectul și caracteristicile artistice ale statuii

Statuia realizată de Ivan Meštrović era o lucrare monumentală de mari dimensiuni, realizată din bronz și amplasată pe un piedestal masiv de piatră. Regele era reprezentat călare, într-o atitudine calmă, cu privirea orientată înainte, sugerând stabilitate, autoritate și continuitate. În compoziția sculpturală, accentul era pus pe relația dintre figura conducătorului și calul său, element esențial al iconografiei statuilor ecvestre. Calul era reprezentat într-o poziție energică, sugerând forță și dinamism, în timp ce figura regelui exprima control și demnitate. Monumentul era conceput astfel încât să domine spațiul pieței și să creeze o relație vizuală puternică cu Palatul Regal. Prin dimensiunile sale și prin amplasarea centrală, statuia devenea unul dintre cele mai importante repere monumentale ale Bucureștiului interbelic.

Distrugerea statuii în perioada comunistă

Destinul monumentului a fost însă dramatic. După instaurarea regimului comunist în România, autoritățile au început o amplă campanie de eliminare a simbolurilor monarhiei și ale regimului anterior. În anul 1948, statuia lui Carol I a fost demontată și distrusă. Demolarea monumentului a făcut parte dintr-un proces mai amplu de eliminare a statuilor regale și a altor monumente considerate reprezentative pentru vechiul regim politic. Relatările contemporane descriu scene spectaculoase ale distrugerii monumentului. Martori ai evenimentului povesteau cum statuia era legată cu lanțuri de un tanc al armatei, care încerca să o răstoarne pentru a o demola. Imaginea simbolică a acestei distrugeri a devenit una dintre cele mai sugestive episoade ale epocii în care monumentele monarhiei au fost eliminate din spațiul public. Prin această demolare, unul dintre cele mai importante monumente ale Bucureștiului interbelic a dispărut complet din peisajul urban.

Reapariția statuii în perioada contemporană

După căderea regimului comunist în 1989, în România a început un proces amplu de recuperare a monumentelor distruse sau înlăturate în perioada comunistă. Printre acestea s-a aflat și statuia lui Carol I. În anii 2000, autoritățile au decis refacerea monumentului în Piața Revoluției. Noua statuie, realizată de sculptorul Florin Codre, a fost inaugurată în anul 2010. Deși inspirată din monumentul original al lui Meštrović, această versiune a generat numeroase controverse, atât din punct de vedere artistic, cât și juridic. Moștenitorii sculptorului Ivan Meštrović au susținut că noua statuie reprezintă o reinterpretare neautorizată a operei originale și au contestat legalitatea reproducerii acesteia fără acordul lor. În același timp, unii critici de artă au considerat că stilul sculptorului Florin Codre, apropiat de abstracționism, este diferit de stilul figurativ al lui Meštrović, ceea ce a condus la o reinterpretare discutabilă a monumentului original. În ciuda acestor controverse, statuia refăcută a redevenit un element important al spațiului urban din fața fostului Palat Regal.

Semnificația monumentului în istoria Bucureștiului

Statuia ecvestră a lui Carol I a avut un destin care reflectă evoluțiile politice și culturale ale României în secolul XX. Ridicată în perioada interbelică pentru a celebra fondatorul statului modern, demolată de regimul comunist și refăcută după 1989, statuia a devenit un simbol al transformărilor istorice prin care a trecut societatea românească. Astăzi, monumentul din Piața Revoluției este nu doar o reprezentare a primului rege al României, ci și un simbol al memoriei istorice și al continuității urbane. Prin istoria sa complexă, statuia lui Carol I ilustrează felul în care monumentele publice pot reflecta schimbările politice și culturale ale unei societăți, devenind martori ai istoriei orașului și ai identității naționale.

Referințe

- Avatarurile statuilor ecvestre ale regilor României în Capitală (Cosmin Năsui)
- Statuia ecvestră a lui Carol I din București (Wikipedia)
- Equestrian statue of Carol I (Wikipedia)
- Statuia ecvestră a lui Carol I – patrimoniu și istorie (Gândit în România)
- Equestrian statue of Carol I – public art description (Public Art Around the World)
- Equestrian statue of Carol I – monument description (GPSMyCity)
- Statuia lui Carol I se intoarce pe furis in Piata Revolutiei (video)
- Statuia ecvestră a Regelui Carol I – descriere turistică (Obiective Turistice)

2024:

## Specialiști
**Artist:** Florin Codre

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/statuia-ecvestra-a-regelui-carol-i