# Stadionul Regie (Sportul Studențesc)

Adresă: Str. Larisa nr. 2, Sector 6, București
An construcție: 1920
Tip ansamblu: Sportive
Stil arhitectural: Neclasificat
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Construit în 1920, stadionul a purtat inițial numele Belvedere, după cartierul industrial din apropiere, fiind utilizat în perioada interbelică de echipa de fotbal Belvedere FC. Ulterior, arena a fost cunoscută și sub denumirea de Stadionul C.A.M., după Casa Autonomă a Monopolurilor, instituție care administra importante proprietăți și instalații industriale în această zonă a Bucureștiului.

## Articol
### Istoric și prezentare generală

Stadionul Regie, cunoscut și sub denumirea de Stadionul Sportul Studențesc, este unul dintre cele mai vechi stadioane de fotbal din București și un reper important al patrimoniului sportiv al Capitalei.

Construit în 1920, stadionul a purtat inițial numele Belvedere, după cartierul industrial din apropiere, fiind utilizat în perioada interbelică de echipa de fotbal Belvedere FC. Ulterior, arena a fost cunoscută și sub denumirea de Stadionul C.A.M., după Casa Autonomă a Monopolurilor, instituție care administra importante proprietăți și instalații industriale în această zonă a Bucureștiului.

Denumirea actuală provine de la cartierul Regie, dezvoltat în jurul fostelor instalații ale Regiei Monopolurilor Statului.

Din 1955, stadionul a intrat în administrarea Ministerului Învățământului, devenind terenul de joc al echipelor universitare bucureștene și, ulterior, al clubului Sportul Studențesc.

### Sportul Studențesc – unul dintre cluburile istorice ale Bucureștiului

Istoria stadionului este strâns legată de cea a clubului Sportul Studențesc, înființat la 11 februarie 1916, la inițiativa unui grup de profesori și studenți bucureșteni, condus de matematicianul Traian Lalescu.

Clubul a purtat inițial denumirea Sporting Club Universitar Studențesc, devenind Sportul Studențesc în 1919.

După întreruperile și reorganizările din timpul și de după cel de-al Doilea Război Mondial, echipa de fotbal a fost reconstituită în mediul universitar bucureștean. În anii 1950–1960 a evoluat sub denumirile Știința și Politehnica, revenind în 1969 la numele Sportul Studențesc.

Promovarea echipei în prima divizie, în 1972, a determinat modernizarea stadionului și transformarea acestuia într-o arenă capabilă să găzduiască meciuri importante ale campionatului național.

### Arhitectură și modernizări

Cea mai importantă transformare arhitecturală a stadionului s-a produs începând din 1972, sub coordonarea arhitectului Emil Barbu Popescu, cunoscut drept Mac Popescu, personalitate marcantă a arhitecturii românești și, timp îndelungat, președinte al clubului Sportul Studențesc.

Modernizarea a presupus reorganizarea arenei, eliminarea pistei de atletism și construirea unor tribune și peluze noi.

O particularitate a lucrărilor a fost utilizarea unor cantități importante de pământ provenit din excavările efectuate pentru construirea metroului bucureștean. Acesta a fost folosit pentru realizarea terasamentelor pe care au fost amenajate tribunele.

În urma modernizării, stadionul a ajuns la o capacitate de aproximativ 12.000 de spectatori, ulterior extinsă, potrivit unor relatări istorice, la aproximativ 15.000.

Alte lucrări de renovare au fost realizate în 2004 și 2019. Instalarea scaunelor individuale a redus capacitatea la aproximativ 10.020 de locuri, valoare menționată în prezentările sportive ale arenei.

Stadionul dispune de teren cu gazon natural și nu mai are pistă de atletism.

### Performanțe și evenimente sportive

Perioada de maximă notorietate a stadionului a fost cea a anilor 1980, când Sportul Studențesc a devenit una dintre cele mai competitive echipe ale fotbalului românesc.

Sub conducerea antrenorului Ion Voica, echipa a obținut locul al doilea în campionatul național, în sezonul 1985–1986, cea mai bună clasare din istoria sa.

În această perioadă, la Sportul Studențesc au evoluat fotbaliști importanți, precum Gheorghe Hagi, Mircea Sandu, Marcel Coraș și Gino Iorgulescu.

Stadionul Regie a găzduit numeroase partide internaționale, inclusiv meciuri din Cupa UEFA împotriva unor adversari precum Neuchâtel Xamax, Omonia Nicosia, KAA Gent și Brøndby.

În sezonul 1987–1988, Sportul Studențesc a ajuns până în turul al treilea al Cupei UEFA, fiind eliminată de formația italiană Hellas Verona.

Arena a găzduit și două finale ale Cupei României, în 1992 și 1994.

### Proprietate și administrare

Stadionul a avut, de-a lungul existenței sale, mai multe regimuri de administrare.

În perioada interbelică a fost asociat echipei Belvedere FC, iar după război s-a aflat în patrimoniul administrat de Casa Autonomă a Monopolurilor.

Din 1955 a trecut în administrarea Ministerului Învățământului, fiind utilizat de structurile sportive universitare.

În perioada recentă, baza sportivă a fost administrată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, instituție care a organizat în februarie 2022 o licitație publică pentru închirierea facilităților sportive.

Documentația licitației menționa următoarele suprafețe:

- Stadionul principal, cu gazon: 9.817 mp;
- Teren de antrenament: 8.258 mp;
- Teren sintetic: 2.100 mp;
- Vestiare și anexe social-sanitare.

Suprafața însumată a celor trei terenuri era de 20.175 mp, fără a reprezenta neapărat întreaga suprafață cadastrală a complexului.

Aceste date sunt importante pentru delimitarea bazei sportive și pentru cercetarea regimului său patrimonial.

### Situația actuală

După dispariția echipei Sportul Studențesc din competițiile profesioniste, stadionul a continuat să fie utilizat de alte cluburi și organizații sportive.

În 2022, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a organizat o licitație pentru închirierea bazei sportive.

Potrivit unui reportaj publicat în mai 2025, stadionul era utilizat de Academia Germană de Fotbal, în baza unui contract de închiriere valabil până în 2028.

Arena continua să găzduiască meciuri din competițiile inferioare și activități de pregătire sportivă.

Reportajele din 2024–2026 descriu un stadion încă funcțional, cu tribune relativ bine conservate, dar cu infrastructură îmbătrânită și condiții care nu mai corespund cerințelor competițiilor profesioniste de prim nivel.

Deși nu mai găzduiește meciurile echipei care l-a consacrat, stadionul își păstrează funcțiunea sportivă.

### Importanță urbană și patrimonială

Stadionul Regie reprezintă un obiectiv important pentru istoria sportului bucureștean, dar și pentru evoluția urbanistică a cartierului Regie–Belvedere.

Construit într-o zonă cu puternică tradiție industrială, stadionul a traversat mai multe etape ale dezvoltării orașului: perioada interbelică, reorganizarea instituțiilor sportive în timpul comunismului, dezvoltarea sportului universitar și transformările economice de după 1990.

Valoarea sa istorică este legată de longevitatea amplasamentului, de asocierea cu unul dintre cele mai cunoscute cluburi sportive universitare românești și de intervențiile arhitecturale realizate de Emil Barbu Popescu.

Stadionul Regie este unul dintre puținele stadioane bucureștene construite în perioada interbelică care și-au păstrat amplasamentul și funcțiunea sportivă până în prezent.

Din perspectiva patrimoniului urban, acesta reprezintă un reper al memoriei colective a cartierului și al istoriei fotbalului românesc.

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/stadionul-regie-sportul-studentesc