Restaurantul Biutiful by the Lake — Șoseaua Nordului nr. 3
Biutiful by the Lake este un restaurant și bar de sezon amplasat pe malul lacului Herăstrău, la Șoseaua Nordului nr. 3, în Parcul Regele Mihai I al României, monument istoric. Localul aparține Grupului Fratelli, fondat în 2004 de patru antreprenori români — doi frați și doi veri: Liviu Popescu, Mihai Popescu, Dani Caramihai și Nicu Mergeani, foști colegi de liceu. Grupul Fratelli include, pe lângă locațiile cu același nume, brandul Biutiful în mai multe variante: Biutiful by the Lake în Herăstrău, Biutiful by the Sea în stațiunea Mamaia și Biutiful Downtown în complexul Timpuri Noi Square din București.
Biutiful by the Lake este al doilea local deschis sub brandul Biutiful, după cel din centrul istoric al Capitalei inaugurat în vara lui 2012, și reprezintă o investiție estimată la peste jumătate de milion de euro. Brandul Biutiful a început pe strada Gabroveni nr. 6–8, în 2010, iar câțiva ani mai târziu s-a extins în Parcul Herăstrău, sub forma unei grădini suspendate deasupra lacului.
Conceptul arhitectural și premiul internațional
Biutiful By The Lake este proiectat ca o grădină suspendată deasupra apei, cu 250 de locuri, și a fost premiat la Restaurant & Bar Design Awards în 2015, la categoria UK & International — singura competiție din lume dedicată exclusiv designului de spații pentru restaurante și baruri. Proiectul este semnat de designerii Nadia și Mihai Popescu, acesta din urmă fiind totodată acționar al Grupului Fratelli. Designerul a utilizat preponderent elemente asociate apei, inclusiv o barcă răsturnată deasupra barului central și pești reprezentați ca obiecte industriale suspendate în aer, iar tavanul și jaluzelele laterale sunt retractabile, deschizând spațiul spre lac. Localul a obținut premii la Gala Food&Bar în fiecare an din 2012 până în 2024, precum și la Horeca Awards și Romanian Hospitality Awards în mai multe ediții consecutive.
Statutul juridic și lipsa autorizațiilor
În pofida notorietății comerciale, Biutiful by the Lake a funcționat pe ponton, pe luciul apei, în zona protejată a Parcului Herăstrău, fără autorizație de funcționare în regulă. Pontonul Biutiful funcționează pe terenul administrat de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), instituție din subordinea Primăriei Capitalei, care încasează chirii sau cote din profit de la localurile din parc. Situația a intrat în atenția publică în septembrie 2023, în contextul mai larg al controalelor din Herăstrău. Activitatea pontonului Biutiful a fost suspendată de Poliția Locală pe motiv că localul nu deținea autorizație de funcționare. Poliția intervenise inițial la sesizare, după ce vineri seară activitatea perturbară liniștea publică, și aplicase o amendă de 1.000 de lei. La revenirea din luni, polițiștii au solicitat autorizația de funcționare, constatând că aceasta lipsea — localul depusese cerere la Primăria Sectorului 1, dar nu o obținuse din lipsă de documente.
Localul Biutiful figurează în rândul restaurantelor din Herăstrău identificate ca funcționând fără autorizație de construire pe domeniul public. Întrebată dacă terasele de pe malul lacului Herăstrău dețin autorizații de construire, Primăria Capitalei nu a transmis un răspuns în termenul solicitat de presă.
Restaurantele de pe malul lacului Herăstrău: istorie, afaceri și ilegalități
Parcul Regele Mihai I al României — cunoscut în continuare, inclusiv în limbaj uzual și administrativ, drept Parcul Herăstrău — este cel mai mare parc al Capitalei, cu o suprafață de 187 de hectare, amenajat în 1936 în jurul lacului omonim, lac antropic construit pe cursul râului Colentina. Parcul are statut de monument istoric, ceea ce implică restricții stricte privind construcțiile și modificările aduse peisajului. Cu toate acestea, în parc funcționează peste 50 de restaurante, terase, baruri și cluburi, concentrate cu precădere pe malul lacului și în zona Șoselei Nordului. Această concentrare de localuri comerciale pe domeniul public al unui monument istoric a generat, pe parcursul a mai multor decenii, o serie de controverse de natură juridică, administrativă și patrimonială.
Contractele de concesiune și vânzările de spații — cadrul legal și încălcările sale
Prezența restaurantelor în parc are o origine instituțională, nu spontană. Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), administratorul parcului, a încheiat 44 de contracte de închiriere și asociere în participațiune în perioada 1997–2019, cele mai lungi contracte expirând în 2039. Chiria plătită municipalității pentru aceste spații a fost, potrivit investigațiilor jurnalistice, modică în raport cu profiturile generate: de exemplu, restaurantul Casa di David plătea Primăriei Capitalei 925 de euro pe lună pentru o terasă de 980 mp și un teren de 654 mp.
Pe lângă contractele de închiriere, șapte construcții din parc au fost vândute de Primăria Sectorului 1 în baza unei legi din 2002, iar terenul de sub ele și din jur a fost concesionat tot de Primăria Sectorului 1 fără acordul Primăriei Capitalei, deci fără respectarea legii. Primăria Municipiului București a confirmat această situație printr-un răspuns oficial transmis la solicitarea HotNews.ro în 2021. Concesionarea s-a realizat, în unele cazuri, pe 49 de ani — de exemplu, pentru terenul aferent firmei S.C. Bonipopa S.R.L. (acționari: Mitran Ioana și Mitran Victor), taxa de concesiune stabilită a fost de 4.124,72 euro/an pentru 79,27 mp. Mitran Victor a deținut în perioada 2012–2016 un mandat de consilier local în Sectorul 3 din partea PSD.
Cele mai multe contracte de închiriere din parc au fost semnate în cele două mandate ale fostului primar general Sorin Oprescu — respectiv 26 de contracte. Investigația HotNews.ro din 2021 a identificat, printre patronii de restaurante din Herăstrău, firme controlate prin interpuși de Sebastian Ghiță, de gruparea Cocoș-Bittner-Petrache, de Mitică Dragomir, de fosta soție a lui Cristi Borcea, și de Horia Constantinescu, la acea dată șef al ANPC.
Construcțiile fără autorizație și dosarele penale
Problema construcțiilor fără autorizație de construire a constituit cel mai vizibil aspect al ilegalităților din zonă. Marea majoritate a construcțiilor de pe pontoane au fost ridicate fără autorizație de construire, în mod ilegal, pe teritoriul unui monument istoric. Pe Șoseaua Nordului, din cauza pontoanelor uriașe construite pentru terase, lacul abia mai este vizibil.
În februarie 2024, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a făcut public faptul că patronii teraselor Kayo, It Cucina, Nuba, HiroBay, Taverna Racilor, Stadio și Il Locale au ridicat construcții fără autorizație pe malul lacului Herăstrău. Poliția Locală a Municipiului București a verificat terasele respective, a constatat construcțiile neautorizate, a sesizat Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 și au fost deschise dosare penale pentru încălcarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Patronilor le-a fost acordat un termen de 72 de ore pentru desființarea lucrărilor ilegale, urmând ca, în caz de neconformare, demolarea să fie efectuată pe cale administrativă.
Măsurile administrative au vizat și alte tipuri de nereguli. Primarul Armand a emis nouă dispoziții de suspendare a activității pentru restaurante și terase din Parcul Herăstrău și de pe Calea Victoriei, printre care Nuba, It Cucina, Kayo, Funky Lounge, Bar 112 și mai multe societăți care operau sub denumirea Grădina Monteoru, principalul motiv invocat fiind difuzarea de muzică la volum ridicat, în special după ora 22:00.
Blocaje juridice și impunitate de facto
Deși problemele sunt documentate și recunoscute public de autorități, aplicarea sancțiunilor și demolarea construcțiilor ilegale au înaintat cu dificultate. Primarul general Nicușor Dan a declarat pentru HotNews.ro că autorizațiile de construire pentru terasele și restaurantele din Parcul Herăstrău ar fi ilegale, dar că, în privința contractelor de concesiune, Consiliul General împuternicise ALPAB să le semneze pe 25–49 de ani, iar termenul în care Primăria putea ataca autorizațiile a expirat.
Clotilde Armand a descris situația juridică ca una în care Primăria Sectorului 1 se afla în procese pentru a împiedica firmele concesionare să subînchirieze spațiile unor alte firme care operau terasele fără autorizație de funcționare. Ea a susținut că legislația în vigoare nu oferea autorității locale suficiente pârghii pentru a închide fizic localurile în cauză și a solicitat modificarea cadrului legislativ în acest sens.
Conexiunile politice și protecția instituțională
Un element recurent în declarațiile oficiale și în investigațiile de presă este cel al conexiunilor politice ale patronilor de restaurante din Herăstrău. Primarul Armand a declarat că este vorba despre societăți comerciale care funcționează ilegal, cu patroni conectați la mediul politic și care nu au fost deranjate de instituțiile statului, și că primăriile au vândut sau au închiriat pe bani puțini și pe relații spațiile comerciale din jurul lacului, aceasta constituind o mare afacere imobiliară cu un singur păgubit: Statul Român. Acuzațiile vizau administrațiile anterioare, de orientare PSD și PNL, care ar fi protejat afacerile respective de controale.
Situația din 2026: reabilitarea malurilor și problema nerezolvată a teraselor
În mai 2026, Primăria Municipiului București, condusă de primarul general Ciprian Ciucu, a anunțat golirea lacului Herăstrău în vederea lucrărilor de consolidare a malurilor, după decenii de degradare continuă. Proiectul de consolidare se oprește însă la zona teraselor de pe Șoseaua Nordului, deoarece reabilitarea malului în acea zonă ar presupune demolarea sau demontarea teraselor, acestea fiind amplasate pe pontoanele de pe mal. Primarul Ciucu a precizat explicit că autorizația de construire semnată de el acoperă lucrările de punere în siguranță a malurilor, dar că proiectul tehnic nu include zona teraselor.
Costul total al lucrărilor de reabilitare a oscilat, în comunicările oficiale, între 45 și 60 de milioane de lei, fără ca discrepanța dintre cifrele anunțate să fi primit o explicație publică. Contractele de concesiune rămân în vigoare, unele până în 2039, astfel că terasele în litigiu continuă să funcționeze în paralel cu șantierul de reabilitare a parcului.
Situația restaurantelor din Herăstrău ilustrează, pe durata a aproape trei decenii, modul în care contractele publice încheiate sub administrații succesive, construcțiile neautorizate pe domeniu public și conexiunile politice ale beneficiarilor au produs o stare de fapt pe care autoritățile ulterioare o recunosc ca ilegală, dar pe care instrumentele administrative și juridice existente s-au dovedit insuficiente pentru a o remedia în mod efectiv.
Referințe
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.