Clădirea (din Regina Maria 10) a adăpostit o şcoală de construcţii (director C. Dobrescu în 1924, pe când preşedintele societăţii era C. Niţescu). În 1950, când s-a adăugat un corp secundar (numai parter), s-a schimbat numerotaţia, iarăşi, odată cu numele străzii, bineînţeles, fiindcă amintea de monarhie, aşa că imobilul a devenit Bd. Coşbuc, 24-28. O altă schimbare a fost a numelui şcolii: Şcoala Medie Tehnică de Construcţii Civile, care a funcţionat acolo. După ce aceasta a dispărut, clădirile trecând în proprietatea unei societăţi anonime, S.C. Aroconstruct, în 1991 au fost dezafectate şi reduse la funcţia de depozit. În prezent ele sânt goale şi deteriorate, cu tencuiala jupuită sau pătată de umezeală. Consecinţă a cutremurului din 1977, nişte tiranţi metalici sânt înfipţi în faţade şi la interior. Totuşi, zidurile au rezistat, aşa că nu exista pretext ca să fie demolate. În săptămâna din urmă a fost atacată şi această clădire, cu toate că valoarea ei ar fi îndreptăţit păstrarea şi chiar restaurarea ei.
Este o casă cu etaj în stil eclectic, cu o decorație destul de elaborată la fațadă şi în interior, la sala de festivităţi. A-i atribui construcţia unui arhitect activ în epoca aceea, ca Ion N. Socolescu (1859-1924), nu e imposibil. Ornamentica bogată a faţadei la nivelul etajului împrumută stilistica clasicismului francez de secol XVII, ceea ce este un argument în favoarea identificării pe care mi-aş îngădui să o propun. Deşi o vastă pivniţă boltită indică o dată mai veche, construcţia de deasupra nu poate fi decât din ajunul de veac când s-a deschis bulevardul. Ea a fost sediul societăţii Unirea Constructorilor Români. Balconul central cu o feronerie uvrajată poartă simbolul masonic al echerului şi compasului, în acest caz potrivit cu profilul instituţiei. (Andrei Pippidi în Dilema Veche – vezi articolul la Referințe)
*
Referințe:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.