Popa Savu 62-64, exponentul luxului rezidențial al anilor 2000
Multă lume încurcă Popa Savu cu Emanoil Porumbaru, cele două străzi paralele din Parcelarea Uruguay, și paralele cu Bulevardul Aviatorilor, care încep în Ion Mincu și se termină la Charles de Gaulle. Au fost foarte frumoase, niște mici giuvaeruri urbanistice, până să fie invadate de blocurile noi, adesea construite unde și cum nu ar fi trebuit niciodată să li se permită. Strada Uruguay, în capătul ei dinspre Aviatorilor, a fost prima iremediabil distrusă de blocurile construite anapoda. Emanoil Porumbaru îi suflă în ceafă, însă Popa Savu a scăpat ceva mai puțin ciufulit. Până acum, cel puțin…
Pe blocul din Popa Savu 62-64 se văd clar markerii luxului rezidențial al anilor 2000. Arhitectural nu e urât, dar nici ceva de care să-ți mai aduci aminte a doua zi. Un stil mai degrabă timeless classic, sau mai degrabă glamourous, în care arhitectul a sacrificat din estetic pentru funcțional, compromisul cel mai mare fiind la balcoane. Spațiile comune sunt rezonabile ca dimensiuni și bine îngrijite, în față au un mic spațiu verde, bine întreținut și el.
Fațada, însă, necesită o renovare completă, nu cred că s-a mai umblat la ea de când a fost construit blocul. Și poate chiar un facelift arhitectural cu această ocazie, care ar propulsa din nou blocul din strada Popa Savu 62-64 către valoarea maximă de pe piața imobiliară a zonei, el fiind bine făcut în rest, după cum am zis. (George Butunoiu – februarie 2023)
