Clădirea din strada Paris 53 (Casa Dumitru Mocioniță) aparține acum Ambasadei Federației Ruse în România, având aici departamentul economic. Marie Rose Mociorniță: De drept, familia noastră moștenește într-adevăr. Însă, în realitate, noi suntem co-moștenitori ai unei averi imposibil de obținut pentru că și acum, ca și în trecut, este în mâna unor șacali. Proprietățile au fost luate de niște oameni fără nici un scrupul. Să exemplific: casa din strada Paris, 53, ocupată abuziv de delegația rusă, făcută cadou de Maurer rușilor. Au scris greșit numele străzii, numele celui care a ocupat-o. Nu i-a mai interesat, i-au scos pe proprietari afară cu puștile, i-au băgat direct la închisoare și făceau legea cum vroiau.
*
Mai subzista încă un anume stil de viaţă. Mama mea, care fusese una dintre cele mai frumoase şi mai bogate femei din România, îmi povestea, de exemplu, că pe când tata era în închisoare, se ducea să-i ducă pachet, la vorbitor. Şi niciodată nu se ducea acolo fără să se parfumeze şi să se îmbrace elegant, cu ultimele rochii pe care reuşise să le ia cu ea în noaptea în care fusese obligată să plece din casa de pe strada Paris 53. Rochiile acelea fuseseră transformate de zeci de ori, dar era o ambiţie personală să nu se ducă la închisoare îmbrăcată prost. Era, dacă vreţi, o lecţie pentru acei torţionari, că sunt unele lucruri care nu pot fi distruse. Şi cred că asta este cea mai importantă moştenire pe care am primit-o de la mama: credinţa că sunt câteva valori pe pământul ăsta de care atâta timp cât te agăţi, te poţi clătina dar îţi dau puterea de a reveni. Eu m-am născut în anul în care tata a ieşit din închisoare. Stăteam cu toţii în acea mansardă care era foarte stranie, pentru că era o singură cameră, în care se aflau câteva obiecte de valoare, printre care un pat cu baldachin de care-mi amintesc că nu reuşeam să înţeleg ce căuta acolo, şi un tablou enorm, în ulei, cu răstignirea. Astea sunt imaginile care mi-au rămas cel mai bine în memorie din copilărie. În rest, totul era o catastrofă. Aşa că, toate aceste lucruri constituiau un mozaic destul de interesant pentru un copil, care mă făcea să visez că viaţa nu e plată, nu e gri. Îmi mai amintesc cum la unele evenimente - aniversări, nunţi, botezuri - ultimele rochii ieşeau de la naftalină, se scoteau ultimele bijuterii şi se dăruiau. Oamenii ăştia erau incredibil de săraci, dar îţi dăruiau câte o bijuterie veche pentru că aşa se cuvenea. Cu timpul, ei au dispărut şi sărăcia, îndobitocirea, disperarea au atins tot ce era spirit. Când am plecat de-aici, total nepregătită, am ajuns într-o lume cu totul diferită. Eram cu totul căzuţi din Lună, spre deosebire de românii care pleacă acum şi sunt mult mai sofisticaţi, pentru că, după mai bine de zece ani de transformări în societatea românească, nu mai sunt speriaţi de metrou, de magazine, de străzi. (Mihaela Spineanu, un interviu cu Marie-Rose Mociorniță: Salt în timp între două Românii)
*
Casa aceasta din Strada Paris 53 a fost cea în care s-a născut Grigore Constantinescu, marele muzicolog și profesor. El era nepotul lui Mociorniță, mama lui fiind una dintre fiicele marelui industriaș.
Referințe:
- Perimetrul sovietic
- Cum au ajutat Bogdan Aurescu și Mircea Geoană Federația Rusă să înhațe mai multe imobile ultra-valoroase din București / Cel puțin două dintre clădiri au fost revendicate de moștenitorii proprietarilor deposedați de comuniști
- Averea familiei Mociornita, pe mana „sacalilor post-decembristi”
- Dumitru Mociorniţă, copilul desculţ care i-a încălţat pe români. Averea i-a fost furată şi şi-a trăit ultimele zile în sărăcie, într-o pivniţă
- Dumitru Mociorniță, industriașul care a clădit un imperiu în București și a refuzat să locuiască în „casa cu lei la ușă” a lui Enescu. O poveste cu final neașteptat
- Marie Rose Mociornita: Povestea mea este, de fapt, si povestea Romaniei
- Marie-Rose Mociorniţă: Salt în timp între două Românii (Mihaela Spineanu, un interviu cu Marie-Rose Mociorniță, Marie-Rose Mociorniţă: Salt în timp între două Românii)
- Proprietatea, un drept greu de câştigat
- Dumitru Mociorniță (Wikipedia)
- [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] mențiune "Bloc locuințe str. Paris nr. 53 (1935), arh. Constantin Moșinschi" (există unele dubii că se referă la această clădire, dat fiind că o numește "bloc de locuințe" - n.r. dec. 2025)
August 2023:
