Parcul Grozăvești — de la Marele Parc al Planului din 1935 la spațiul verde recuperat al Sectorului 6
Parcul Grozăvești este amplasat în Sectorul 6 al Bucureștiului, la intersecția Bulevardului Doina Cornea cu Bulevardul Iuliu Maniu, adiacent stației de metrou Grozăvești și campusului Universității Politehnica București. Suprafața aflată în prezent în administrarea Primăriei Sectorului 6 este de circa trei hectare, rezultată din alipirea celor aproximativ două hectare existente anterior cu 11.400 de metri pătrați preluați de la Serviciul Român de Informații în noiembrie 2023.
Zona verde actuală reprezintă o fracțiune din perimetrul mult mai amplu al „Marelui Parc Grozăvești" prevăzut în Planul director de sistematizare din 1935. Pe suprafața acelui proiect nerealizat se află astăzi campusul Politehnicii, parcul propriu-zis, fosta platformă industrială Semănătoarea și o serie de terenuri trecute succesiv prin mai multe forme de proprietate publică și privată. Parcul se învecinează la nord cu aleea dintre stația de metrou și campusul universitar, la est cu Bulevardul Iuliu Maniu, la sud cu Bulevardul Doina Cornea și are perspectivă spre râul Dâmbovița.
Planul director din 1935 și „Marele Parc" de 120 de hectare
Istoria Parcului Grozăvești începe documentar în 1935, când Planul director de sistematizare al Capitalei — elaborat de o comisie de specialiști constituită în mandatul primarului Dem I. Dobrescu (1929–1934) — a constatat că parcurile existente erau supraaglomerate și că doar jumătate din populația Bucureștiului beneficia de spații verzi la mai puțin de 15 minute de mers pe jos. La Capitolul IV — Spații verzi și terenuri de joc — autorii planului au decis rezervarea unor terenuri libere pentru amenajarea de noi parcuri, Grozăvești figurând primul pe lista propusă.
Textul planului prevedea: „Un mare parc între șos. Cotroceni și Dâmbovița (Grozăvești) alcătuit din actualul teren comunal de la Grozăvești, terenul Pirotechniei (care trebuiește neapărat mutată după cum s-a arătat la Capitolul 9) și din câteva terenuri particulare neclădite, după cum reese din plan. Acest mare parc în întindere de aprox. 120 ha ar comunica cu Grădina Botanică prin pasaje pe sub Calea Ferată." Proiectul era astfel conceput ca un parc metropolitan de mari dimensiuni, integrat în rețeaua de spații verzi a Capitalei printr-o conexiune subterană cu Grădina Botanică.
Industrializarea comunistă și dispariția proiectului (1939–1965)
Planul a rămas pe hârtie. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial în 1939 a blocat orice amenajare, iar instaurarea regimului comunist în 1945 a schimbat radical destinația terenurilor din zonă. În 1949, pe terenul fostei Fabrici de Munițiuni aparținând Pirotehniei — una dintre componentele care urmau să fie incluse în marele parc — a fost înființată Întreprinderea Semănătoarea, una dintre cele mai mari fabrici de utilaje agricole din România comunistă.
În 1960, pe Splaiul Independenței, pe terenuri din același perimetru, au fost edificate cinci clădiri de cămine studențești cu o capacitate de 2.070 de locuri — Complexul Studențesc Regie, cunoscut astăzi drept căminele A–E din Grozăvești. Institutul Politehnic București și-a extins ulterior campusul pe alte suprafețe din zona proiectată pentru marele parc. În 1965, terenurile particulare adiacente șoselei Grozăvești au fost naționalizate; ele vor forma mai târziu perimetrul parcului propriu-zis. Complexul studențesc din Grozăvești a găzduit sportivii internaționali la Universiada din 1981 — „Satul Universiadei" —, cu 5.000 de studenți mobilizați pentru amenajarea zonei.
Formarea parcului pe moloz și primele alei (anii 1980)
O particularitate a parcului documentată exclusiv prin cercetarea arheologică este originea fizică a terenului pe care a fost amenajat. Săpăturile preventive din 2005 și 2007, publicate în revista Cercetări Arheologice (XVIII–XIX, 2011–2012), au stabilit că parcul actual a fost amenajat pe o movilă formată prin depunerea, în anii 1980, de resturi de materiale de construcții, pământ, deșeuri și diverse obiecte — o parte din moloz provenind de pe șantierele metroului și din demolările post-cutremur din 1977. Institutul Politehnic București publicase un plan din care reieșea intenția de amenajare a spațiului verde. Primele alei ale parcului au fost turnate la sfârșitul anilor 1980.
Studiul arheologic — intitulat An Archaeology of the Contemporary Past: Excavations in the Grozăvești Park, Bucharest — discută raportul dintre discursurile modernității care au structurat peisajul urban de-a lungul timpului și discursul arheologic, parcul devenind un caz de studiu pentru ceea ce autorii numesc „arheologia trecutului apropiat": un amestec de materialități cu biografii și vârste diferite, cu distrugeri și refaceri suprapuse.
Retrocedările frauduloase din 2005–2006
Episodul cel mai documentat din istoria recentă a parcului este cel al retrocedărilor frauduloase din 2005–2006, desfășurate în timpul mandatului primarului Sectorului 6, Cristian Poteraș (PDL). Conform investigației Rise Project, mai bine de jumătate din suprafața parcului a fost retrocedată unor persoane vulnerabile — semianalfabeți sau muribunzi — care i-au dat lui Poteraș procură de reprezentare. Bucăți din parc au ajuns astfel la rude și la parteneri de afaceri ai familiei Poteraș. Printre beneficiarii finali ai operațiunii s-au numărat Ramona Mănescu (ulterior europarlamentar), magnatul Dragoș Dobrescu și Ilie Potecaru. Profitul total al operațiunii a fost estimat la 18,8 milioane de euro. Un teren de 3,46 hectare — aproape jumătate din suprafața parcului — a fost vândut miliardarului israelian Beny Steinmetz cu 13,6 milioane de euro (400 de euro/mp). Cristian Poteraș a fost ulterior condamnat la închisoare pentru retrocedări frauduloase.
Degradarea și lupta civică (2022)
În primăvara anului 2022, proprietarii privați ai terenurilor retrocedate au tăiat ilegal aproximativ 70 de copaci din parc, au dat foc vegetației uscate și au distrus aleea principală prin spargerea asfaltului — operațiuni tipice pentru pregătirea unui teren în vederea unui proiect imobiliar. Sancțiunea aplicată de autorități a fost o amendă considerată de observatori drept infimă în raport cu gravitatea faptelor.
Reacția civică a venit din cartier: Grupul de Inițiativă Civică „Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești" — constituit în principal din două mame din zonă — a atras atenția publică asupra situației și a declanșat o presiune susținută asupra autorităților. Presa a preluat cazul, articole în Formula AS, B365 și Rise Project documentând atât distrugerile fizice, cât și mecanismele juridice și imobiliare din spatele lor.
Recuperarea terenurilor și proiectul de amenajare (2023–2026)
La 16 noiembrie 2023, Guvernul României a aprobat transferul terenului deținut de SRI (11.400 mp) în administrarea Primăriei Municipiului București, cu obligația realizării parcului în termen de 24 de luni. Terenul a fost ulterior predat Primăriei Sectorului 6 și alipit celor aproximativ două hectare existente, ajungând la o suprafață totală de circa trei hectare. În martie 2025, Primăria Sectorului 6 a câștigat în instanță litigiul cu investitorii imobiliari care dețineau circa 8 hectare din fostul parc — o victorie judiciară care deschide perspectiva unei extinderi viitoare semnificative a spațiului verde.
Proiectul de amenajare a fost aprobat de Consiliul Local al Sectorului 6 în ședința din 11 februarie 2025, cu o valoare totală a investiției de 24,3 milioane de lei (circa 5 milioane de euro), din care 9,09 milioane de lei cheltuieli eligibile pentru finanțare. Autorizația de construire a fost semnată de primarul Paul Moldovan. Lucrările de igienizare — scoaterea tonelor de deșeuri și curățarea vegetației — au început în toamna lui 2025. Licitația pentru execuție a fost lansată în SEAP în martie 2026.
Programul de amenajare prevede: o peluză centrală de 2.500 mp destinată picnicurilor, sportului și expozițiilor; un turn de belvedere de 14 metri înălțime, cu perspectivă spre râul Dâmbovița; o piațetă pentru evenimente; teren de baschet și volei; mese de tenis de masă; 16 hamace; două perimetre de joacă pentru copii; loc de joacă pentru câini pe latura estică; foișoare smart pentru studiu și lucru în aer liber; grădini de ploaie (150 mp) pentru captarea și filtrarea apei pluviale; perdele de vegetație anti-zgomot și anti-poluare pe marginea parcului; un vagon de metrou (70 mp) amplasat în zona de nord, destinat expozițiilor și activităților educaționale. La vegetație: 355 de arbori noi plantați în completarea celor 479 existenți, 1.500 de arbuști noi și 2.900 mp de plante perene și ornamentale. Aleile principale vor fi pavate cu dale din beton vibropresat, iar aleile secundare cu materiale naturale. Mobilierul urban va fi realizat din lemn cu metal.
Lista specialiștilor și personalităților implicate
Bibliografie
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.