# Casa Romulus Porescu Adresă: Str. Paleologu nr. 12, Sector 2, Cartierul Mântuleasa, București An construcție: 1910 Tip ansamblu: Case/Vile Tip clădire: 1-2 niveluri Stil arhitectural: Art Nouveau Monument istoric: clasa B Etichete: piața imobiliară, ansamblu rezidential, real estate bucuresti, agentii imobiliare Bucuresti, preturile apartamentelor, bloc, cladire ## Descriere Casa Romulus Porescu, cunoscută și drept Casa cu Fereastra Fermecată, se află la intersecția străzilor Negustori și Paleologu nr. 12, Sector 2, București. Ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul anului 1905, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pentru moșierul Romulus Porescu, clădirea este monument istoric și reper al Zonei Construite Protejate Negustori. ## Articol Casa Romulus Porescu Casa Romulus Porescu, denumită și "Casa cu Fereastra Fermecată" în articolul din b365.ro, listat mai jos, la Bibliografie, se află la intersecția străzilor Negustori și Paleologu nr. 12, Sector 2, București. Ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul anului 1905, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pentru moșierul Romulus Porescu, clădirea este monument istoric și reper al Zonei Construite Protejate Negustori. Strada Paleologu și mahalaua Negustori Zona în care se află strada Paleologu face parte din vechea mahala Negustori, atestată documentar încă din anul 1669. În această parte a orașului s-au așezat, de-a lungul secolelor, negustori și meșteșugari, atrași de apropierea de Calea Moșilor, unul dintre principalele drumuri comerciale ale Bucureștiului, care lega orașul de Curtea Domnească și de Târgul de Afară. Numele mahalalei păstrează amintirea acestei ocupații dominante a locuitorilor ei. Viața comunității s-a organizat, ca în majoritatea mahalalelor bucureștene, în jurul unui lăcaș de cult: Biserica Negustori, cu hramul Sfântul Nicolae, ridicată în 1671 și rezidită în forma ei actuală în 1726. La această biserică a slujit, în ultimii ani ai vieții, teologul Dumitru Stăniloae. Prosperitatea negoțului și a meseriilor practicate în zonă s-a materializat, în cursul secolului al XIX-lea, în case și clădiri impunătoare, multe dintre ele recunoscute astăzi ca monumente istorice. Strada Paleologu și Zona Construită Protejată Negustori Strada Paleologu pornește din Calea Moșilor și se termină la strada Mântuleasa, traversând strada Negustori chiar în dreptul intersecției unde se ridică Casa Romulus Porescu. De-a lungul ei s-au construit, la finele secolului al XIX-lea și în perioada interbelică, locuințe particulare de bună calitate arhitecturală, unele semnate de arhitecți cunoscuți ai epocii — pe această stradă a proiectat, printre alții, și arhitectul Marcel Iancu. Pe stradă au locuit, de asemenea, scriitorul Panait Istrati și compozitoarea Hilda Jerea. Ansamblul format de strada Negustori și străzile adiacente, între care Paleologu, este clasat drept Zonă Construită Protejată. Zona cuprinde 127 de imobile, dintre care 35 sunt clasate ca monumente istorice, iar alte 16 sunt propuse spre clasare. Printre clădirile de referință ale zonei se numără Casa Chrissoveloni, devenită hotel, Casa Negroponte și Biserica Negustori. Concentrația mare de clădiri valoroase nu garantează însă păstrarea identității arhitecturale a zonei în timp, aceasta fiind vulnerabilă la intervenții și improvizații care ignoră caracterul istoric al construcțiilor. Casa Romulus Porescu — arhitectura clădirii Construcție și plan Casa Romulus Porescu se află la intersecția străzii Negustori cu strada Paleologu, în strâns dialog cu ambele artere. Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind ridicată în jurul anului 1905; ea este menționată deja în volumul „Bucarest en 1906” al lui Frederic Dame, ceea ce confirmă existența ei la acea dată. A fost construită după un plan dreptunghiular, ușor rotunjit la colțul dinspre intersecție, are zece camere și dependințe, iar structura este din cărămidă, cu acoperiș mansardat, învelit în tablă. Fațadele au ferestre rectangulare, simple, duble sau triple, dispuse pe trei laturi ale clădirii, iar la colț, la nivelul mansardei, o fereastră rotundă — element care a dat casei numele popular de „Casa cu Fereastra Fermecată”. Intrarea principală se face pe fațada dinspre curte, printr-o ușă cu arc, deasupra căreia copertina urmează linia arcuită a ușii; ca decorație a acestei intrări se remarcă banda cu denticuli. Tâmplăria clădirii a fost proiectată de arhitectul Dimitrie Maimarolu, unul dintre arhitecții Cercului Militar din București. Elemente decorative Art Nouveau Casa are un stil eclectic, cu trăsături definitorii pentru Art Nouveau, și este alcătuită din două aripi asimetrice — una spre strada Paleologu, cealaltă spre strada Negustori — unite prin colțul rotunjit. Dintre elementele Art Nouveau se remarcă decorațiunile vegetale (flori, frunze și ramuri de măslin), prezente atât la ancadramentele ferestrelor, cât și la cartușele decorative de sub pervazele cu console. Pervazele sunt solide, susținute de console, iar deasupra ancadramentelor apar ghirlande florale dispuse simetric, de o parte și de alta a cheilor de boltă. Acoperișul mansardat are lucarne în formă de potcoavă, puternic reliefate și decorate, iar la intrare, marchiza poartă decorațiunea ondulantă, în „lovitură de bici”, caracteristică stilului Art Nouveau, regăsită și la ancadramentele unor ferestre. În interior, casa a avut sobe din faianță de Meissen; unele descrieri menționează și vitralii de inspirație neoegipteană la geamurile laterale de pe colț, informație care nu a putut fi confirmată prin identificare directă a acestora. Clădirea azi Casa Romulus Porescu este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice, având codul B-II-m-B-19318, și este considerată un reper pentru întreaga Zonă Construită Protejată Negustori — un exemplu al detaliilor care se pot pierde prin intervenții grăbite sau improvizate: ancadramente, decorații, tâmplării, lucarne, învelitoarea acoperișului. Ușa de la balcon a fost înlocuită, la un moment dat, cu tâmplărie termopan, iar o încercare de renovare a fațadei a fost abandonată. Cartușele și decorațiunile vegetale de la ancadramentele ferestrelor se degradează treptat, pe măsură ce clădirea, tot mai fotografiată, rămâne totuși neîntreținută corespunzător. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stabilește obligațiile proprietarilor de clădiri clasate — întreținere, pază, conservare și consolidare — nerespectarea lor putând atrage sancțiuni, de la amenzi până la supraimpozitare. Romulus Porescu și istoricul proprietății Romulus Porescu, moșier și om de vază al mahalalei Negustori Romulus Porescu făcea parte dintr-o familie remarcabilă în perioada domniei regelui Carol I. Era văr primar cu Eleftera Lizeta Porescu, directoarea azilului „Regina Elisabeta”, domnișoară de onoare a reginei Elisabeta și soră de caritate a prințului Ferdinand în timpul bolii acestuia. Căsătoria Elefterei Porescu, în decembrie 1906, cu fruntașul politic ardelean Teodor Mihali, viitor primar al Clujului, a fost un eveniment mondean notabil al Capitalei: cununia a fost oficiată de Al. Vaida Voevod, regina a primit-o pe mireasă la Palat și i-a dăruit un inel cu diamante, iar familia Scarlat Pherekyde a oferit masa de nuntă. Romulus Porescu însuși a fost moșier în județul Ilfov, la Berceni-Dobreni, prieten cu Procopie Ioan Dumitrescu, primarul Capitalei, alături de care s-a implicat în dotarea școlii din mahalaua Negustori, în reparația bisericii de cartier și în ajutorarea copiilor săraci. Nu s-a implicat, în schimb, prea mult nici în politică, nici în evenimentele mondene, ducând o existență tihnită, de om înstărit. A avut doi copii, Julieta și Florin Porescu, acesta din urmă doctor în Drept și autoritate recunoscută în dreptul comercial. Romulus Porescu a murit în anul 1932, la vârsta de 82 de ani, fiind decorat, în timpul vieții, cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Arhitectul: Dimitrie Maimarolu Casa a fost ridicată după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu (1859–1926), născut la București. Format în atelierul profesorului Julien Guadet, Maimarolu a studiat din 1881 la École des Beaux-Arts din Paris, unde a obținut diploma de arhitect în 1885. A funcționat ca arhitect al Ministerului de Interne între 1885 și 1892, fiind avansat arhitect-șef în 1887, iar ulterior a lucrat pentru Ministerul Agriculturii și Domeniilor; a fost membru fondator al Societății Arhitecților din România. Dintre lucrările sale se numără Palatul Camerei Deputaților, Palatul Cercului Militar Național, Prefectura județului Argeș de la Pitești, Prefectura județului Gorj de la Târgu Jiu, reconstrucția Bisericii Sfântul Silvestru din București, Biserica Sfântul Haralambie din Turnu Măgurele și, în colaborare cu arhitectul Grigore Cerchez, Biserica Armeană din București. Pentru Casa Romulus Porescu, Maimarolu a proiectat inclusiv tâmplăria interioară, alături de planul general al clădirii. Succesiunea proprietarilor Conform dosarului de carte funciară al casei, în anul 1903 proprietar era R. Porescu. Registrele arată însă că, în intervalul 1903–1932, proprietatea a trecut pe numele lui Birof (Birshoff), care a vândut-o, în 1932, Elizei, soția generalului Tr. Grigorescu, născută Titorianu — clădirea a păstrat totuși, în memoria locului, numele lui Romulus Porescu. Casa are o istorie comună cu imobilul învecinat de la numărul 14, existând un singur dosar de carte funciară pentru cele două proprietăți. În anul 1945, prin donație, proprietari au devenit Paraschiva Atanasiu, născută Grigorescu, și soțul ei, I. Athanasiu, general doctor; numele lor apare, alături de proprietatea statului, și în anul 1988. După instaurarea regimului comunist, imobilul a fost parțial naționalizat, invocându-se excesul de spațiu; casa nu figurează însă în anexa Decretului 92/1950, iar proprietarii au continuat să locuiască în ea, alături de mai mulți chiriași. În 1989, parterul aparținea încă familiei Athanasiu, în timp ce etajul devenise proprietatea Întreprinderii de Administrare Locativă a Sectorului 2. Personaje - Romulus Porescu — moșier în județul Ilfov, la Berceni-Dobreni, proprietarul inițial al casei de pe strada Paleologu; implicat în dotarea școlii și în reparația bisericii din mahalaua Negustori, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler; a murit în 1932, la 82 de ani. - Dimitrie Maimarolu (1859–1926) — arhitect format la École des Beaux-Arts din Paris, membru fondator al Societății Arhitecților din România, autor al planurilor Casei Romulus Porescu; a proiectat, printre altele, Palatul Camerei Deputaților și Palatul Cercului Militar Național. - I. Athanasiu — general doctor, proprietar al casei începând din 1945, prin donație, alături de soția sa, Paraschiva Atanasiu, născută Grigorescu; familia a locuit în continuare la parterul imobilului și după parțiala naționalizare a acestuia. * În cazul ferestrelor, dacă Art Nouveau-ul a preluat şi regândit vitraliul medieval, de pildă, adaptându-l locuinţei burgheze, neoromânescul a reluat la rândul lui arcada din arhitectura medievală a lăcaşelor de cult, reinterpretând-o. Astfel, de multe ori, fereastra, în sensul unei deschideri de sticlă transparentă, este înlocuită sau îngemănată cu arcada, căci, după cum am scris în primul articol al seriei, geamul – pelicula subţire de sticlă pe care o ştim astăzi cu toţii, se generalizează la noi abia în secolul al XIX-lea. Cum nu puteau renunţa integral la ferestre, de dragul reînvierii trecutului, oamenii de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi interbelicii amatori de neoromânesc fie le-au lăsat în plan secund, precedate şi ascunse de arcade impunătoare, fie le-au conferit forma stilizată a acestora. (Andreea Apostu) Romulus Porescu făcea parte dintr-o familie remarcabilă în vremea lui Carol I. Era văr primar cu Eleftera Lizeta Porescu, directoarea azilului „Regina Elisabeta”, domnișoară de onoare a reginei și soră de caritate pentru prințul Ferdinand în perioada bolii. În decembrie 1906, căsătoria dintre Eleftera Porescu și fruntașul politic ardelean, viitor primar al Clujului, Teodor Mihali a fost un eveniment în Capitală: i-a cununat Al. Vaida Voevod, regina i-a primit la Palat și a dăruit miresei un inel cu diamante, iar familia Scaralat Pherekyde a oferit masa de nuntă! Romulus Porescu, proprietarul frumoasei case din str. Paleologu, ridicată după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, nu s-a implicat prea mult nici în politică, nici în evenimentele mondene. A dus o existență tihnită, de om bogat. A avut doi copii, Julieta și Florin Porescu (doctor în Drept și o autoritate în dreptul comercial) și a murit în 1932, la 82 de ani, după ce fusese decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Referințe: - Casa cu Fereastra Fermecată, magie fără vârstă. Cel mai instagramabil monument din București a fost reședința unui domn special, protectorul copiilor sărmani (b365.ro, articol de Antoaneta Dohotariu) - Casa Romulus Porescu - arhitect Dimitrie Maimarolu (bucurestiivechisinoi.ro) - Casa Romulus Porescu - Una dintre cele mai frumoase clădiri în stil Art Nouveau din București. Unde se găsește și care e povestea ei (bucuresti.ro) - Strada Negustori, înțesată de monumente istorice (Blog Realkom) - Strada Paleologu - fragment de istorie bucureșteană (Muzeul Municipiului București) - Dimitrie Maimarolu (Arhiva de Arhitectură) - Dimitrie Maimarolu (Wikipedia) - LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (Camera Deputaților) - Gavril, Victoria; Constantinescu, Carmen, Strada Paleologu – fragment de istorie bucureșteană, în Materiale de Istorie și Muzeografie, XIV, Muzeul Municipiului București, 2000. - Casa Romulus Porescu – arhitect Dimitrie Maimarolu - Casa Romulus Porescu - arhitect Dimitrie Maimarolu (același text, dar pe alt site) - Old photo of the Romulus Porescu House in Bucharest - The Romulus Porescu house from Bucharest (foto) - Fereastra bucureșteană: între Art Nouveau și neoromânesc - Una dintre cele mai fotografiate case din Bucuresti. Aici a locuit un nume cunoscut din elita de odinioara, decorat cu Ordinul Coroana Romaniei - Dimitrie Maimarolu - Arhitect Dimitrie Maimarolu 2024: ## Specialiști **Arhitectură:** Dimitrie Maimarolu Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/paleologu-12