# Palatul Oficiului Național de Turism Adresă: Str. Dem I. Dobrescu nr. 4-6 / Intr. Jean Georgescu nr. 2-4, București An construcție: 1938 Tip ansamblu: Publice și administrative Tip clădire: 6-12 niveluri Stil arhitectural: Modernist interbelic Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Palatul Oficiului Național de Turism, ridicat în 1937 după planurile arhitectului Octav Doicescu pe fosta stradă Wilson, astăzi Dem I. Dobrescu nr. 4-6, Sector 1, București, a fost inaugurat în ianuarie 1938, sub președinția avocatului Vintilă Paraschivescu. A găzduit succesiv Ministerul Propagandei Naționale, Oficiul Național al Cinematografiei și, în perioada comunistă, sediul C.C. al U.T.C. Astăzi adăpostește Centrul Național al Cinematografiei. ## Articol Palatul Oficiului Național de Turism Cadrul legislativ și înființarea instituției Ideea unei instituții de stat dedicate coordonării activității turistice în România a apărut în anii 1920, susținută de personalități precum naturalistul Emil Racoviță, publicistul Emanuel Bucuța și generalul Nicolae Vicol, care au militat pentru o formă superioară de organizare a numeroaselor asociații turistice existente la acea vreme. Primele demersuri legislative în acest sens datează din 1924. Coordonarea propriu-zisă a activității turistice a fost preluată inițial, în 1926, de un serviciu aflat sub autoritatea Ministerului Sănătății, fără a exista încă o instituție distinctă dedicată exclusiv turismului. Organizarea definitivă a domeniului s-a produs în 1936, prin Legea pentru organizarea turismului, promulgată de regele Carol al II-lea prin Decretul Regal nr. 322, din februarie 1936. Legea a creat Oficiul Național de Turism (O.N.T.) ca instituție de sine stătătoare, cu trei direcții de specialitate: una pentru inițiativele publice și private din domeniu, una pentru investițiile turistice directe și indirecte și una pentru propaganda turistică internă și externă. Subordonare administrativă și conducere De-a lungul primului deceniu de activitate, Oficiul Național de Turism a trecut prin mai multe subordonări administrative: inițial sub Ministerul Sănătății, apoi sub Direcția Educației Poporului, iar din 1936 sub autoritatea Ministerului de Interne. Instituția era condusă de un președinte și de un comitet de direcție format din cinci membri, numiți prin decret regal, la propunerea ministrului de interne. La sfârșitul anilor 1930, în fruntea Oficiului Național de Turism a fost numit avocatul Vintilă Paraschivescu, chemat să pună în aplicare un amplu program de lucrări al instituției. Activitatea O.N.T. a continuat, sub diverse forme administrative, până la instaurarea regimului comunist. Instituția a fost reorganizată între 1948 și 1964, funcționând sub denumirea de O.N.T. Carpați, în subordinea Ministerului Comerțului Exterior. Construcția palatului: arhitectul Octav Doicescu Octav Doicescu s-a născut la 8 ianuarie 1902, la Brăila, și a murit la 10 mai 1981, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. A urmat studiile secundare la Ploiești și pe cele de arhitectură la Școala Superioară de Arhitectură din București, colaborând în perioada de formare cu arhitecții Petre Antonescu și Paul Smărăndescu. În 1971 și-a susținut doctoratul în arhitectură, cu o teză despre studiul conceptului arhitectural al Institutului Politehnic din București. A fost distins de regele Carol al II-lea cu Ordinul „Steaua României” (1936) și declarat cetățean de onoare al orașului New York (1939) de primarul Fiorello La Guardia, pentru pavilionul românesc „Casa Română”, ridicat la Expoziția Internațională de la New York. A funcționat ca profesor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (1945-1972) și a condus atelierul de proiectare al Institutului Proiect București (1953-1976). În 1974 a fost ales membru titular al Academiei Române. Printre lucrările sale se numără amenajarea zonei lacului Herăstrău, clubul nautic de la Herăstrău (1937-1938), fântâna Zodiac din Parcul Carol I (1935), restaurantul „Casa Albă” de la Băneasa (1930), clădirea Operei Române din București (1945) și complexul Institutului Politehnic (1969). A fost cofondator al revistei „Simetria” (1939-1947). Construcția și arhitectura clădirii (1937-1938) Palatul Oficiului Național de Turism a fost proiectat de Octav Doicescu în 1937 și ridicat pe fosta stradă Wilson, în apropierea Ministerului de Interne. Clădirea a fost inaugurată în ianuarie 1938, odată cu deschiderea celei de-a treia expoziții-concurs de fotografie organizate de instituție, care prezenta 160 de imagini cu peisaje din întreaga țară. Sala de expoziții, amenajată la parterul clădirii, a fost folosită pentru manifestările fotografice ale Oficiului Național de Turism. Din punct de vedere arhitectural, clădirea a fost descrisă, la momentul inaugurării, ca o îmbinare între liniile arhitecturii moderne și motive inspirate din cerdacurile vechilor mănăstiri oltenești, cu fațada pusă în valoare, pe timp de noapte, prin iluminare cu reflectoare electrice. În incinta clădirii a fost construit și un studio de sunet, realizat tot de Octav Doicescu, după planurile inginerului elvețian Adolph Fontanel, fost director tehnic al studioului Éclair din Paris și organizator al studiourilor de film din Madrid. La data realizării sale, studioul a fost considerat unul dintre cele mai performante spații de înregistrare sonoră din Europa. Destinații succesive: propagandă, cinematografie, cenzură Sub administrarea propagandei de stat La sfârșitul anilor 1930, alături de destinația sa inițială, legată de turism, clădirea a intrat și în administrarea structurilor statului responsabile de propagandă. Presa vremii îl menționează, în acea perioadă, pe ziaristul și omul politic Alexandru Hodoș drept responsabil de domeniile presei, radioului, cinematografului și turismului, prezentat drept „omul potrivit la locul potrivit”. Extinderea atribuțiilor legate de propagandă a adus în incinta clădirii, treptat, și alte instituții ale statului cu profil conex. Astfel, clădirea a găzduit, pe lângă Oficiul Național de Turism, Oficiul Național al Cinematografiei și Biroul de Cenzură. Legătura dintre aceste instituții și clădirea din fosta stradă Wilson a fost dată, în bună măsură, de studioul de sunet amenajat în incintă la construcție, care permitea atât realizarea de filme documentare, cât și înregistrarea de materiale audio destinate propagandei de stat. Studioul din incintă și comunicatele oficiale În anii celui de-al Doilea Război Mondial, studioul din incinta clădirii a fost folosit pentru înregistrarea și difuzarea prin radio a comunicatelor oficiale ale statului. Această funcție, documentată de locuitori ai zonei și de pasionați ai istoriei arhitecturii bucureștene, a consolidat legătura dintre clădire și aparatul de propagandă al perioadei, legătură care a persistat, sub diverse forme administrative, până în anii 1970. Perioada comunistă: sediul C.C. al U.T.C. În deceniile 1970-1980, clădirea a găzduit sediul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist (C.C. al U.T.C.), organizația de tineret a Partidului Comunist Român. Destinația din această perioadă a rămas în memoria mai multor generații de bucureșteni, care au asociat clădirea, multă vreme, cu sediul U.T.C. și nu cu funcțiunea sa inițială, legată de turism și de fotografia de peisaj românesc. Strada și clădirea astăzi Numele străzii: de la Wilson la Dem I. Dobrescu Strada pe care a fost ridicat palatul a purtat, de-a lungul timpului, mai multe denumiri. În perioada interbelică, ea se numea strada Wilson, nume păstrat până în 1948, când regimul comunist, nou instaurat, a redenumit-o strada Serghei M. Kirov, în cinstea liderului sovietic. După 1962, în contextul politicii de îndepărtare discretă de simbolurile sovietice, strada a primit numele de Onești. Denumirea actuală, Dem I. Dobrescu, a fost adoptată ulterior și este cea folosită și astăzi. Numele actual al străzii îl amintește pe Dem I. Dobrescu (1869-1948), avocat și om politic, primar al Bucureștiului între februarie 1929 și ianuarie 1934. Cunoscut drept „primarul cu ciocanul” pentru numărul mare de lucrări publice inițiate, el a modernizat rețeaua de străzi a Capitalei, a extins alimentarea cu apă și electricitate și a lărgit Calea Victoriei. Scriitorul Liviu Rebreanu l-a numit „cel mai bun primar pe care l-a avut vreodată Capitala”. Clădirea astăzi: sediul Centrului Național al Cinematografiei Astăzi, clădirea găzduiește sediul Centrului Național al Cinematografiei (C.N.C.), instituție publică responsabilă de administrarea fondurilor destinate producției de film din România, cu adresa Strada Dem I. Dobrescu nr. 4-6, la intersecția cu Intrarea Jean Georgescu nr. 2-4, în Sectorul 1 al municipiului București. Prezența Centrului Național al Cinematografiei în această clădire reia, indirect, una dintre destinațiile pe care palatul le-a avut încă din perioada interbelică, aceea legată de administrarea și promovarea filmului românesc, prin Oficiul Național al Cinematografiei, care a funcționat aici în anii 1940. Personaje - Octav Doicescu (1902-1981) — arhitect, autorul proiectului Palatului Oficiului Național de Turism (1937). Profesor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” și membru titular al Academiei Române (1974). - Vintilă Paraschivescu — avocat, numit la sfârșitul anilor 1930 președinte al Oficiului Național de Turism, cu misiunea de a pune în aplicare programul de lucrări al instituției. - Alexandru Hodoș (1893-1967) — ziarist și om politic, menționat de presa anului 1938 drept responsabil de domeniile presei, radioului, cinematografului și turismului. - Adolph Fontanel — inginer elvețian, fost director tehnic al studioului Éclair din Paris, autor al planurilor studioului de sunet amenajat în incinta clădirii. - Dem I. Dobrescu (1869-1948) — avocat și om politic, primar al Bucureștiului (1929-1934), supranumit „primarul cu ciocanul”. Numele său este purtat astăzi de strada pe care se află clădirea. Bibliografie - Palatul Oficiului național de turism (blogul „Arh. Octav Doicescu”, cu preluare din Ilustrațiunea Română, 1938) - Lista de lucrări Acad. Prof. Dr. Arh. Octav Doicescu (blogul „Arh. Octav Doicescu”) - Românii celebri: Arhitectul și academicianul Octav Doicescu (Agerpres, 2018) - Octav Doicescu, arhitect român (Jurnal FM) - Istoria Oficiului Național de Turism (O.N.T.) (Amintiri din comunism, 2016) - Dem I. Dobrescu (Wikipedia) - Strada Wilson: Bucureștii, în perioada interbelică (Bucuresti Business) - Cum a schimbat regimul comunist numele străzilor din București (Dana Gont, articol de Aurel Ionescu) - Program de lucru Centrul Național al Cinematografiei, Strada Dem I. Dobrescu nr. 4-6 (deschis.ro) - HODOȘ, Alexandru (20 iunie 1893-1967) (Arhiva Radio România) - Palatul Oficiului Naţional de Turism Mai 2024: ## Specialiști **Arhitectură:** Octav Doicescu Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-oficiului-national-de-turism