# Casa Nicolae Cesianu / Palatul Cesianu-Racoviță

Adresă: Str. C. A. Rosetti nr. 5, Sector 1, Cartierul Piața Victoriei - Romană, București
An construcție: 1893
Tip ansamblu: Case/Vile
Tip clădire: 1-2 niveluri
Stil arhitectural: Neoclasic
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
În perioada de după război, când Palatul Cesianu-Racoviță a trecut în proprietatea statului, administratorii comunişti nu prea ştiau ce să facă cu palatele. Fiind în centru, s-au gândit ca în clădire să funcţioneze o unitate OCL Alimentara, care asigura şi comenzi. Desigur că ce putea fi mai adecvat într-un palat şi în elegantul décor baroc cu picturi decât vânzarea de pâine şi salam.

## Articol
Casa Nicolae Cesianu, C. A. Rosetti (fostă Clemenței) Nr. 5: Fosta propr. Marghioala Procopie Canușu, terenul achiziționat în 1888 de către Cesianu. Casa Nicolae Șt. Cesianu (1856-1914): 1892-1893 casa principală și dependințe, arh. John Elisee Berthet. Moștenită de Alexandrina Racoviță și Margareta Miclescu, fiicele Cesianu.

Începând cu 1838 terenul a făcut parte din zestrea Marghioalei, văduva lui Procopie Canușu, cunoscută și ca „Procopioaia". În 1886 Marghioala „Procopioaia" fragmentează terenul, când vinde Dumitrulei Ștefănescu jumătate din locul ei din str. Clemenței nr. 5 și cealaltă jumătate Marghioalei/ Mariei, soția lui Constantin Cornișanu. Totuși în septembrie 1888 proprietatea este reîntregită de către Nicolae St. Cesianu (1856-1914), inginer inspector și om politic conservator, care cumpără jumătățile de teren (însumând 1300 m.p.).

Mai trec însă câțiva ani până când se hotărăște să construiască, astfel că autorizația este obținută în aprilie 1892. Cererea este depusă de arhitectul Berthet, dar planurile nu se mai găsesc astăzi la dosar. Alături de familia Grădișteanu, familia Cesianu va fi una dintre cele mai importante susținătoare ale arhitectului elvețian, comandându-i acestuia mai multe lucrări.

Casa principală a fost aliniată chiar la stradă, cu deschideri mari la parter, unde se aflau prăvăliile. Stilul fațadelor este cel eclectic clasicizant, cu o decorație mult mai bogată la nivelul balconului etajului și o friză sub cornișă (putti, elemente vegetale, făclii, animale fantastice, scoici). Inițialele proprietarului se află pe balustrada balconului, în medalioane încadrate de ghirlande vegetale și susținute de putti.

Interioarele sunt însă somptuos decorate, în stilurile istoriste europene, păstrându-se panouri pictate cu scene bucolice, de joc și petrecere și stucaturi, stuco-marmură, frunze de palmier, vase, busturi, mascheroni, putti, statuete. La acestea se adăugau tapetul cu diferite motive decorative, tapițeriile, covoarele, lambriurile, tablourile și piesele de mobilier disparate stilistic. În iulie 1893 proprietarul depune o nouă cerere, de data aceasta pentru corpul dependință din spatele casei, planurile purtând ștampila arhitectului Berthet. Corpul în formă de L avea pivnițe, grajduri la parter și camere pentru îngrijitori la etaj.

Familia a închiriat spații din reședința sa mai multor instituții: în 1909 aici se deschide primul sediu al Automobil Clubul Român, în 1916 este sediul unei societăți culturale evreiești, în 1935 un magazin de produse electrotehnice, între 1937-1944 Telefunken și firma de automobile a vecinului N. Butculescu, din 1941 Skoda Steyer și sediul Fasciei și al altor organizații italiene.

Naționalizată, recuperată, refăcută, azi este sediu Artmark și Sothesby's. Așa cum putem afla de la Alexandru Ștefan Mihăilescu, descendent al familiei, în 1945 imobilul a fost rechiziționat de către Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, iar în 1950 imobilul a fost naționalizat. Multă lume își aduce aminte de alimentara care funcționa în perioada comunistă la parterul clădirii. Cu toate că a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din 1992, după restaurarea din 2000 a fost declasat. (Oana Marinache - ARHITUR, Strada Clemenței – C. A. Rosetti, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022)

*

Palatul Cesianu-Racoviță a fost locuit de-a lungul timpului de numeroase instituţii, a fost garnizoană sovietică în Primul Război Mondial apoi garnizoană germană. În perioada de după război, când palatul a trecut în proprietatea statului, administratorii comunişti nu prea ştiau ce să facă cu palatele. Fiind în centru, s-au gândit ca în clădire să funcţioneze o unitate OCL Alimentara, care asigura şi comenzi. Aici a luat naştere Comaliment în anul 1972. Desigur că ce putea fi mai adecvat într-un palat şi în elegantul décor baroc cu picturi decât vânzarea de pâine şi salam. Mihai Stomff spune că la subsol a fost chiar şi o măcelărie şi puteţi să vă imaginaţi cum se tranşau porci şi vaci la palat. Situaţia s-a prelungit şi într-un fel şi după Revoluţie, Palatul Cesianu-Racoviţă fiind deținut de firma Comaliment. Omul de afaceri Gabriel Popoviciu a devenit proprietarul firmei care deţinea toate unităţile alimentara şi iată cum poţi dobândi un superb palat în centrul capitalei dintr-un singur condei. (Ion Diamandi)

Referințe:

- Oana Marinache - ARHITUR, Strada Clemenței – C. A. Rosetti, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022
- Oana Marinache – John Elisée Berthet, Eleganța La Belle Époque, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022
- Somptuos renacentist în centrul Bucureştiului, Palatul Cesianu-Racoviţă
- La Belle Époque: Palatul Cesianu-Racoviţă
- Nicolae Cesianu (site-ul familiei)
- Palatul Cesianu-Racoviță (Wikipedia)
- Arhitectul John Elisée Berthet şi reşedinţele familiei Braikoff (II)
- Imobil Braikoff (Arhiva de Arhitectură - mențiune Arh. Berthet)
- Povestea Casei Braikoff, de acum sub un nou nume: One Athenee
- John Elisee Berthet (Arhiva de Arhitectură)
- BERTHET, John Elisée (comentariu critic META)

Mai 2024:

ChatGPT despre stilul arhitectural al Palatului Cesianu-Racoviță din strada C. A. Rosetti 5:

The building located at C.A. Rosetti 5 in Bucharest, known as the Cesianu-Racovita Palace, stands as a striking example of Beaux-Arts architecture, which gained prominence in the late 19th and early 20th centuries. This architectural style, characterized by grandeur and elaborate decorative elements, finds its roots in the École des Beaux-Arts in Paris and became widely influential in shaping the architectural landscape of major cities around the world.

The Cesianu-Racovita Palace's façade is a testament to the grandeur and opulence that Beaux-Arts architecture embodies. The exterior is meticulously crafted with an array of classical elements, demonstrating a keen attention to detail and symmetry. One of the most noticeable features of the building is its use of rich ornamentation, which includes intricate carvings, sculptural reliefs, and decorative moldings.

A prominent feature of the palace is its grand cornice, which crowns the building with a flourish of intricate moldings and sculptural details. The cornice is supported by a series of corbels, each intricately carved to depict floral and geometric patterns. This element not only serves a structural purpose but also adds to the visual grandeur of the building, drawing the eye upwards and emphasizing the verticality of the structure.

The façade is punctuated by large, arched windows that are framed by ornate moldings and keystones. These windows are symmetrically arranged and contribute to the building's imposing appearance. Above each window, there are decorative pediments, which are adorned with relief sculptures depicting various allegorical figures and classical motifs. These elements are characteristic of Beaux-Arts architecture, where the incorporation of artistic and narrative details into the structure is commonplace.

The entrance of the Cesianu-Racovita Palace is another focal point of the design. The doorway is grand and inviting, framed by columns of the Corinthian order, which are known for their elaborate capitals adorned with acanthus leaves. These columns support an entablature that features a frieze with intricate carvings, further enhancing the grandeur of the entrance. The doors themselves are made of heavy, carved wood, often featuring decorative ironwork that complements the overall design.

One of the standout features of the palace is the balcony that runs along the façade. This balcony is supported by stone brackets and enclosed by an ornate balustrade with intricate ironwork. The design of the balustrade incorporates classical motifs such as scrolls and foliage, which are hallmarks of the Beaux-Arts style. The balcony not only adds to the aesthetic appeal of the building but also provides a functional space for occupants to overlook the street below.

The building's walls are clad in finely worked stone, with a rusticated base that gives way to smoother surfaces as the structure rises. This gradation in texture adds depth and interest to the façade. The rustication at the lower levels is both a practical and aesthetic choice, as it provides a sturdy foundation and a visual grounding for the more ornate upper levels.

Internally, the Cesianu-Racovita Palace is equally impressive. The interior spaces are grand and luxurious, featuring high ceilings, decorative plasterwork, and sumptuous materials such as marble and wood paneling. The layout of the interior spaces is often designed to reflect the social hierarchy of the time, with grand reception rooms and halls for entertaining guests, and more private quarters tucked away from the public eye.

The staircases within the palace are particularly noteworthy. These are often grand in scale, with wide steps, ornate balustrades, and landings that provide a sense of arrival. The staircases are designed not just for functionality but as architectural statements in their own right, contributing to the overall grandeur of the building.

The historical context of the Cesianu-Racovita Palace adds another layer of significance to its architectural features. Built for the Cesianu family, prominent figures in Bucharest's high society, the palace reflects the wealth and status of its original occupants. Over the years, it has served various functions, adapting to the changing needs of the city while retaining its architectural integrity.

In recent times, the building has faced challenges common to historic structures, such as the need for restoration and modernization. Efforts to preserve the palace have focused on maintaining its historical and architectural significance while ensuring it meets contemporary standards. This has included structural reinforcements, restoration of damaged decorative elements, and updates to the interior spaces.

In conclusion, the Cesianu-Racovita Palace at C.A. Rosetti 5 is a quintessential example of Beaux-Arts architecture, showcasing the grandeur, detail, and artistic expression that define this style. Its elaborate façade, rich ornamentation, and grand interior spaces make it a landmark in Bucharest's architectural heritage. The building's blend of classical elements and opulent design continues to captivate and inspire, reflecting the historical and cultural significance of its era.

## Specialiști
**Arhitectură:** John Elisée Berthet

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-cesianu-racovita