# Palatul Băncii Chrissoveloni Adresă: Str. Lipscani nr. 16 / Str. Stavropoleos nr. 7, Sector 3, Cartierul Centrul Vechi (turistic), București An construcție: 1928 Tip ansamblu: Birouri Tip clădire: 2-5 niveluri Stil arhitectural: Neoclasic Monument istoric: clasa B Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic ## Descriere Palatul Băncii Chrissoveloni din str. Lipscani nr. 16 este unul dintre cele mai importante edificii bancare din București, construit între 1923–1928 după planurile arhitecților George Matei Cantacuzino și August Schmiedigen, reprezentând o expresie monumentală a arhitecturii de inspirație renascentistă italiană în perioada interbelică. ## Articol Palatul Băncii Chrissoveloni Palatul Băncii Chrissoveloni din str. Lipscani nr. 16 (fost nr. 8), construit între 1923 și 1928 după planurile arhitecților George Matei Cantacuzino și August Schmiedigen, este unul dintre cele mai reprezentative edificii bancare interbelice din București, realizat în stil neoclasic de inspirație palladiană și conceput ca sediu modern pentru una dintre cele mai importante instituții financiare ale epocii. Clădirea este amplasată în Centrul Istoric al Bucureștiului, la intersecția străzilor Lipscani și Stavropoleos, într-o zonă care, încă din secolul al XIX-lea, a constituit principalul nucleu comercial al orașului. Amplasamentul beneficiază de o poziție privilegiată în țesutul urban tradițional, caracterizat de parcele comerciale dense și clădiri cu funcțiuni mixte, fiind în imediata vecinătate a unor repere importante ale comerțului și finanțelor bucureștene. Istoricul amplasamentului și clădirea anterioară Înaintea edificării palatului bancar, terenul a fost ocupat de construcții comerciale aparținând comerciantului evreu Albert Ascher, care, între 1880 și 1893, a dezvoltat aici mai multe magazine sub firma „Au Bon Goût”, specializată în articole pentru doamne. În anul 1893 este autorizată construirea unui nou imobil comercial, cunoscut sub numele de „Grand Magasin du Bon Goût”, proiectat de arhitectul Filip Xenopol și finalizat, cel mai probabil, în 1894. Clădirea a suferit ulterior intervenții și modificări, fiind asociată și cu activitatea arhitectului Leonida Negrescu. După schimbări succesive de proprietate, imobilul ajunge în posesia familiei Chrissoveloni în jurul anului 1924. Expertizele realizate de arhitecții George Matei Cantacuzino și August Schmiedigen au evidențiat imposibilitatea adaptării construcției existente la cerințele unui sediu bancar modern, ceea ce a condus la decizia demolării acesteia. Construcția palatului Băncii Chrissoveloni Inițiativa construirii noului sediu aparține lui Jean N. Chrissoveloni, reprezentant al familiei și conducător al băncii, care a dorit realizarea unei clădiri capabile să exprime atât soliditatea financiară a instituției, cât și modernitatea funcțională. În anul 1924, banca achiziționează clădirea existentă, iar în urma analizelor tehnice se decide demolarea acesteia și construirea unui edificiu complet nou. Proiectul este încredințat arhitecților George Matei Cantacuzino și August Schmiedigen, care concep un palat bancar inspirat din arhitectura Renașterii italiene. Contractul de proiectare este semnat în iunie 1924, iar arhitecții efectuează călătorii de studiu în marile capitale europene pentru a analiza tipologia instituțiilor bancare moderne. Construcția se desfășoară între aprilie 1925 și martie 1928, fiind realizată de inginerii Theodor N. Scanavi și C. M. Vasilescu, specialiști în beton armat. Arhitectura și organizarea funcțională Clădirea este concepută ca un palat monumental, cu o compoziție simetrică și proporții echilibrate, inspirate din modelele palladiene. Organizarea funcțională este extrem de riguroasă, fiecare nivel fiind destinat unor activități precise. Accesul principal al clienților se realizează din strada Lipscani, în timp ce angajații utilizează intrarea secundară din strada Stavropoleos. Subsolurile adăpostesc depozitele și seifurile, parterul este rezervat operațiunilor bancare, iar etajele superioare sunt organizate în birouri administrative și spații de conducere. La etajele superioare se aflau inclusiv apartamentul președintelui băncii, săli de consiliu și spații destinate managementului. Ultimele niveluri erau dedicate facilităților pentru angajați, incluzând cantină, bucătării, sală de sport, vestiare, frizerie și arhivă, ceea ce transformă clădirea într-un veritabil complex autosuficient, comparabil cu instituțiile occidentale contemporane. Materiale, decorație și execuție Execuția palatului se remarcă prin utilizarea unor materiale de cea mai bună calitate și prin colaborarea cu furnizori europeni de prestigiu. Marmura de Carrara a fost utilizată pentru finisaje, iar decorațiile interioare au fost realizate în spiritul Renașterii italiene. Tâmplăriile, mobilierul și finisajele au fost executate de firme vieneze și italiene, iar la realizarea elementelor artistice au participat sculptori și artiști importanți, printre care Ion Jalea. Decorul interior includea lambriuri, tavane pictate, elemente decorative elaborate și instalații moderne pentru epocă, contribuind la crearea unei imagini de lux și prestigiu. Semnificația arhitecturală Palatul Băncii Chrissoveloni reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii interbelice românești și o operă majoră a arhitectului George Matei Cantacuzino. Clădirea sintetizează principiile neoclasicismului de inspirație palladiană cu exigențele funcționale ale unei instituții bancare moderne, constituind un exemplu de echilibru între monumentalitate și eficiență. Prin amploare, coerență stilistică și calitatea execuției, edificiul se înscrie în seria marilor clădiri reprezentative ale Bucureștiului interbelic și reflectă ambiția elitei financiare de a se alinia standardelor occidentale. Evoluția ulterioară În anul 1932, în contextul crizei economice mondiale, familia Chrissoveloni este nevoită să vândă clădirea către Banca Națională a României, pentru a face față retragerilor masive de depozite. Această decizie marchează sfârșitul perioadei de prosperitate a băncii, dar contribuie la conservarea clădirii într-o formă apropiată de cea originală. După naționalizarea sistemului bancar în 1948, clădirea intră în patrimoniul statului și continuă să fie utilizată în scopuri financiare și administrative. În perioada postcomunistă, edificiul a fost restaurat și reintegrat în circuitul instituțional. Situația actuală și valoarea patrimonială Astăzi, Palatul Băncii Chrissoveloni este monument istoric de categoria A, având codul LMI B-II-m-A-19019. Clădirea reprezintă unul dintre cele mai bine conservate exemple de arhitectură bancară interbelică din București și un reper esențial al Centrului Istoric. Prin valoarea sa arhitecturală, istorică și urbană, palatul rămâne o mărturie a unei perioade de modernizare și afirmare a României în context european, constituind un exemplu remarcabil de integrare între funcționalitate, reprezentare și calitate artistică. * Notă: În Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii, clădirea apare cu următoarea mențiune: Banca Societătii de asigurări „Dacia - Romania”, Str. Stavropoleos 7, sector 3, 1880, B-II-m-B-19730 ! * Aceeași problemă cu poziționarea marcajului de monument, e făcută pe strada si nu pe imobil! In plus, la aceasta adresa e vorba doar de fațada dinspre str. Stavropoleos a palatului băncii Chrissoveloni din str. Lipscani 16! Deci LMI e din nou in eroare, nu cred ca exista banca societății Dacia la adresa asta... Poate se referea la palatul Băncii Generale Romane, următorul la dreapta pe Stavropoleos, care are fațada si spre Lipscani unde are adresa principală, și pe care am văzut ca l-ați redenumit corect, cu surse. (madalinfocsa - Monumenteromania.ro) Referințe: - [Oana Marinache, Patrimoniul imobiliar al familiei Chrissoveloni de-a lungul veacurilor, Ed. Istoria Artei, București, 2016] (volum tipărit) - Banca Chrissoveloni din București (Wikipedia) (Wikipedia) - Palatul Băncii Chrissoveloni – articol B365 (B365) - Palatul Chrissoveloni – Bucharest.ro (Bucharest.ro) - HotNews – Palatul Băncii Chrissoveloni (HotNews) - Mediafax – Restaurarea Palatului Chrissoveloni (Mediafax) Octombrie 2022: ## Specialiști **Arhitectură:** George Matei Cantacuzino; August Schmiedigen Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/palatul-bancii-chrissoveloni