Liceul „Notre Dame de Sion” din București
Liceul catolic de fete „Notre Dame de Sion” a fost una dintre instituțiile de învățământ de elită ale Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX. Fondat în 1898 de Congregația „Notre Dame de Sion”, o congregație catolică franceză înființată în 1843, liceul a avut drept misiune educația tinerelor femei în spiritul valorilor creștine, într-un mediu cosmopolit și francofon.
Sediul școlii a fost ridicat pe Bulevardul Pache Protopopescu, inițial la numărul 78, renumerotat ulterior 66. Construcția, amplasată într-o zonă central-rezidențială a Capitalei, era impunătoare și bine echipată pentru epocă: includea internat, semi-internat și externat, o capelă, grădini interioare și curți generoase. Educația se desfășura în limba franceză, iar liceul oferea cursuri de la clasele preparatorii până la cele secundare, cu accent pe cultură generală, arte, muzică și bune maniere. Fetele proveneau din familii aristocratice sau din burghezia bucureșteană, dar și din alte provincii sau comunități străine, ceea ce conferea școlii un caracter cosmopolit.
În perioada interbelică, „Notre Dame de Sion” a fost una dintre instituțiile preferate de elitele culturale și diplomatice. Disciplina, rigoarea și accentul pe formarea bilingvă făceau parte din identitatea școlii. Clădirea a devenit și un reper arhitectural al zonei, prin volumul echilibrat, proporțiile clasice și detaliile ornamentale discrete. Deasupra intrării principale se află și astăzi blazonul congregației — o cruce înconjurată de stele și deviza „Notre Dame de Sion” — păstrat ca mărturie a trecutului.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, activitatea liceului a fost grav afectată. În 1948, în urma reformei învățământului comunist și a decretului de naționalizare, instituția a fost desființată, iar proprietățile congregației au fost confiscate de stat. Clădirea de pe Pache Protopopescu a fost utilizată temporar ca școală de asistente medicale, apoi ca instituție educativă pentru pionieri. În 1949, ea a fost atribuită nou-înființatei Facultăți de Inginerie a Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de Construcții din București, funcțiune pe care o are și astăzi.
Deși nu este înscrisă ca monument istoric individual în Lista Monumentelor Istorice 2025, edificiul rămâne o parte valoroasă din patrimoniul educațional și arhitectural al orașului. Identitatea sa originară este încă recognoscibilă prin detaliile arhitectonice și prin memoria comunității academice și religioase care o evocă.
Liceul „Notre Dame de Sion” a avut un impact semnificativ asupra culturii române, contribuind la formarea intelectuală și morală a unor generații de femei educate în spiritul european. Printre absolventele sale s-au numărat personalități importante ale vieții culturale și științifice, recunoscute ulterior în România și în diaspora.
Personalități care au studiat la Liceul „Notre Dame de Sion”
- Jeni Acterian - scriitoare
- Monica Lovinescu – critic literar, eseistă și jurnalistă, una dintre cele mai importante voci ale exilului românesc.
- Nina Cassian – poetă, compozitoare și traducătoare.
- Margareta Pâslaru – artistă de muzică ușoară și actriță.
- Floria Capsali – balerină și coregrafă, una dintre întemeietoarele școlii românești de balet modern.
- Maria Cantacuzino Enescu – muziciană și filantropă, soția compozitorului George Enescu.
- Ileana Vulpescu – scriitoare și traducătoare (a urmat clase primare la școlile catolice din București, inclusiv Notre Dame de Sion).
- Florica Bagdasar – medic neuropsihiatru, prima femeie ministru al sănătății din România.
- Mihaela Tonitza-Iordache – istoric și critic de artă, formată parțial în mediul francofon al liceului.
*
Liceul „Notre Dame de Sion” din București, situat pe Bulevardul Pache Protopopescu nr. 66 (mai demult nr. 78), a fost o școală de fete deschisă în anul 1898 de călugărițele din Ordinul Surorilor de Notre Dame în capitala Regatului României. Liceul a fost închis de autoritățile comuniste în anul 1948. În clădire se află în prezent Facultatea de Inginerie a Instalațiilor a Universității Tehnice de Construcții din București. Deasupra unei intrări în clădire poate fi văzut vechiul blazon al călugărițelor catolice. Clădirea liceului a fost folosită după naționalizare mai întâi de Ministerul Sănătății, drept școală de formare pentru asistente medicale. Ulterior imobilul a fost transferat Ministerului Muncii, cu destinația de școală de pionieri comuniști. (Wikipedia)
*
Facultatea de Inginerie a Instalațiilor (FII) aparține Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti (UTCB) şi are sediul pe Bd. Pache Protopopescu nr. 66, Sector 2, Bucureşti. Instituția a fost înființată în anul 1949, conform paginii de Wikipedia dedicată facultăţii. În acest context, disciplina instalaţiilor – termice, sanitare, electrice, HVAC şi a altor tipuri de sisteme tehnice pentru construcţii – îşi face loc ca domeniu de învăţământ superior în România după al doilea război mondial. Clădirea dispune de săli de curs şi de o „Sală de Festivităţi” aferentă facultăţii, cu aprox. 150 de locuri. Facultatea are tradiţie de peste şase decenii, este acreditată şi cu diplome recunoscute la nivel internaţional.