Albul de calcar de Vratza al lui Mora Residence
Parcelarea Mornand – triunghiul Piața Charles de Gaulle, Piața Dorobanților, Zambaccian – e una dintre zonele rezidențiale frumoase ale Bucureștiului. Mai puțin marele teren al Televiziunii Române, aciuită acolo din 1968, care a transformat grădina în parcare, și ce a mai rămas verde e mai mult neîngrijit. Asaltul asupra Parcelării Mornand a început ceva mai târziu decât în alte părți ale Bucureștiului vechi aristocratic, prin colțul de la Piața Charles de Gaulle, unde s-au construit turnurile de birouri. Pe Ermil Pangrati nu s-au construit blocuri mari, ci doar câteva clădiri fără anvergură acum și cu arhitectură cam demodată. Pe Zambaccian blocul portocaliu de la numărul 33 e de mult acolo, și acum e în lucru blocul lui Dan Șucu, între străzile Blaremberg și Starostescu, vizavi de blocul lui Adrian Năstase, tot nou și el. Strada Grigore Mora a pățit-o în capătul dinspre Calea Dorobanților, cu câteva clădiri cu inconfundabila arhitectură exaltată a anilor 90. Mijlocul a rămas intact, în capătul dinspre Zambaccian fiind un singur bloc nou, despre care am scris că e cuminte și neinvaziv.
Mora Residence, de la numărul 17B, a fost construit în 2015 de Maria Schott.
Maria Schott, o austriacă, e bine cunoscută celor care au început afacerile în anii 90, în special pentru afacerile ei cu copiatoare, prin bine cunoscuta atunci firmă RBC (Romanian Business Consult), pe care acum a predat-o fiului ei, Andrei Bojiță. Și care, presupun, a preluat și această afacere imobiliară.
Arhitecții sunt destul de mândri de realizarea lor, au participat cu proiectul și la Bienala de Arhitectură, îl descriu în detaliu pe site-ul lor, și mai ales și-au săpat numele în piatră pe zidul clădirii, ca să vadă toți cei care trec cine a conceput-o. Și au și de ce să fie mândri, așa se făcea înainte, însă obiceiul s-a pierdut în vremea comuniștilor și nu a mai reapărut.
Grigore Mora 17B e un proiect bine gândit și făcut cu o mână de arhitect matur, construit de Bog’Art, oameni cu experiență. Suprafață desfășurată supraterană: 4.300mp; Suprafață desfășurată totală: 6.100mp; Regim de înălțime: S+P+3E+4R
Ferestrele sunt surprinzător de mici pe latura de pe Mora, acum când acestea au ajuns să depășească plinul în mod regulat, însă compensează cu pereți de sticlă și balcoane mari pe peretele dinspre Gheorghe Balș. Nu au rampă pentru cei cu dizabilități fizice, deși ar fi avut tot locul din lume să le facă, iar scările sunt destul de multe. Probabil că au lift care coboară până în garajul subteran, ceea ce le mai simplifică puțin viața celor în scaune cu roți, însă tot trist și frustrant trebuie să fie pentru ei…
Învelișul din piatră naturală (calcar de Vratza) e de efect, și aproapealbul său monocolor îl face luminos, adică exact ce și-au propus arhitecții, după cum citim în statementul lor. Dar asta ridică problema încadrării în peisaj, pentru alții. Dacă și-au propus să facă o clădire originală, elegantă, care să iasă mult în evidență față de marile case vechi din jur, atunci le-a reușit din plin. Dar vor trebui să argumenteze din greu față de cei care susțin că liniștea și pacea Parcelării Mornand nu aveau nevoie de un marker atât de vizibil. Din informațiile pe care le avem în acest moment, Mora Residence e închiriat în întregime unei singure firme. (n.r. mar. 2022)
August 2023:
Referințe:
