Notă: În fișa arhitectului Constantin Joja de mai jos (Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014) este menționată „casa Constantinescu din str. Av. Zorileanu – București”. Cum e puțin probabil ca arhitectul să fi construit o altă casă pe această stradă, e foarte probabil ca referirea să fie către casa din Zorileanu 80, adică aceasta. Pe de altă parte, o notă pe Facebook, prezentată la Referințe, menționează această casa ca fiind „Casa Inginer N. Joja”. Sperăm să găsim informații suplimentare care să clarifice această ambiguitate. (n.r. mai 2025)
Referințe:
- Muzeul - Casa ing. N. Joja pe str. Aviator Mircea Zorileanu 80 (mențiune cu numele „Casa Inginer N. Joja”)
- Arhitect Constantin JOJA (META)
- Constantin Joja (Arhiva de Arhitectură)
- Constantin Joja: „Arhitectura românească este echilibrată, fără asprimi...”
- Constantin Joja, arhitectul care a reabilitat clădiri emblematice ale României, ajuns în închisoare pentru ”simpatii legionare”
- Casa Memorială „Constantin Joja", București
- Constantin Joja, arhitect și deținut politic ce a pus umărul la restaurarea Cazinoului și la realizarea Fântânii Dragonului din Constanța
- arh. Constantin Joja -VALOAREA UMBREI ÎN ARHITECTURA CIVILĂ ROMÂNEASCĂ / "Sensuri și valori regăsite" (5)
- Destine pe un petec de sac. Moştenirea din Bucureşti a arhitectului Constantin Joja, deţinut politic în anii 50, ajuns să reabiliteze Cazinoul din Constanţa
Arhitect Constantin Joja (1908-1991): Născut la București, devine arhitect în 1934, după studiile efectuate la Academia de Arhitectură din București. Construiește, până în 1942, câteva locuințe colective și individuale, printre care Casele Mateescu din Pucioasa, Stănescu din Năeni - Buzău, Noica din Putineiu -Teleorman, Constantinescu din str. Av. Zorileanu – București, Blocul "Prahova" din Calea Moșilor/bdul Carol I, București.
În domeniul restaurării a condus colectivul ce a efectuat lucrările de restaurare la zona „Curtea Veche" și „Hanul lui Manuc” între 1967 și 1972, Hanul cu Tei, Biserica Sf. Nicolae Dudești (1972-1983), Biserica Doamnei (1978), Curtea Sticlarilor, str. Șelari (1970) și Biserica Sf. Mina, bdul Basarabia (1943) din București. În 1968, a prezentat rezultatul cercetărilor sale în „Expoziția de arhitectură urbană românească” din sec. XIX.
Din timpul studenției a făcut parte din Asociația Studenților Creștini Români, o asociație de prestigiu în lumea filozofilor și teologilor din acea vreme, din care făceau parte Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Barbu Brezianu și cu care a rămas prieten de-a lungul vieții. S-a dedicat în special cercetărilor asupra arhitecturii urbane și rurale.
Studiile sale reprezintă o contribuție valoroasă la evidențierea unor permanențe de ordin constructiv, funcțional și plastic în arhitectura tradițională românească. În 1942, un juriu prezidat de arh. Horia Creangă a conferit Premiul I unui proiect de Catedrală pentru orașul Odesa arhitecților C. Joja și Ilie Teodorescu, dintre 60 de participanți români. A fost arestat în 1948 și condamnat politic la 5 ani închisoare, fiind eliberat în 1953. (Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014)
August 2023:
