# Vila George Negropontes (?)

Adresă: Bd. Mircea Eliade nr. 113A, Cartierul Floreasca, București
An construcție: 1930
Tip ansamblu: Case/Vile
Tip clădire: 1-2 niveluri
Stil arhitectural: Neoromânesc
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Suntem priviți ca niște înșelători, măcar că spunem adevărul ca niște necunoscuți; măcar că suntem bine cunoscuți ca unii care murim, și iată că trăim ca niște pedepsiți; măcar că nu suntem omorâți ca niște întristați, și totdeauna suntem veseli; ca niște săraci, și totuși îmbogățim pe mulți; ca neavând nimic, și totuși stăpânind toate lucrurile.

## Articol
Este foarte probabil ca aceasta să fie Vila George Negropontes pe care Mădălin Ghigeanu o menționează cu semne de întrebare în cartea sa [Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022] la pag. 82, ca fiind o operă a arhitectului Alexandru Zaharia. Afirmația este puternic susținută de afirmația pe care Dna Sanda Negropontes (Tattarescu) mi-a făcut-o personal că acel teren a aparținut familiei Negropontes și că dânsa l-a recuperat în instanță după revoluția din 1989, după care l-a vândut. O altă variantă pentru arhitectul clădirii ar putea fi – dar cu probabilitate mică – Octav Doicescu, pornind de la mențiunea lui Mădălin Ghigeanu „Restaurantul Bordei – malul lacului Floreasca, București, 1936; clădire de loisir integrată în amenajarea Parcului Bordei.” din [Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022, pag. 283] – presupunând că lacurile Bordei și Floreasca ar putea fi considerate același lucru... (George Butunoiu – nov. 2024)

*

Casa interbelică neoromânească din Mircea Eliade 113 și noul Hotel Diesel fac parte din același ansamblu, Club Televiziunea 22 (Club TV 22), despre care găsiți detalii în unul dintre articolele de la Referințe. Casa este restaurantul Diesel acum, cu o imensă terasă pe malul lacului Floreasca, bine amenajată și foarte plăcută vara. Despre restaurant și hotel găsiți informații pe Restocracy, dar și în numeroase alte articole de pe Internet.

Și o descriere făcută de arhitecții Maria Mădălina Iftimi și Dorin Ştefan Adam: Hotelul Floreasca (actual Diesel):

Situat pe malul lacului Floreasca, în una dintre cele mai eterogene și contradictorii zone urbanistice ale Capitalei, hotelul ocupă un teren aflat la granița dintre spațiile verzi protejate și zonele cu densitate ridicată, unde reglementările permit clădiri de până la 14 etaje. Din cauza suprafeței reduse a amplasamentului și a coeficientului de utilizare a terenului, s-a optat pentru un regim de înălțime P+5E, o soluție echilibrată între cerințele de funcționalitate și integrarea în peisaj.

Volumul este compact, astfel încât lasă o suprafață liberă considerabilă în jur, fără a deveni disproporționat în înălțime. Partiul este clar și rațional: etajele superioare sunt ocupate de camere dispuse în dublu tract, în timp ce parterul și etajul întâi rămân spații publice deschise către lac. Parterul depășește în lățime volumul de bază, creând o terasă generoasă pentru restaurantele de la nivelurile inferioare – unul la parter și celălalt la etajul întâi – ambele orientate spre lac, pentru a valorifica priveliștea, chiar dacă orientarea cardinală nu este ideală.

Execuția s-a desfășurat într-un timp record, de aproximativ un an de la începerea lucrărilor, cea mai dificilă etapă fiind cea a realizării fundațiilor și a subsolului, situate sub nivelul luciului de apă al lacului. Fațada dinspre lac a suferit mai multe transformări pe parcursul proiectului. Concepția inițială prevedea o placare cu sticlă emailată, însă constrângerile bugetare au impus o soluție mai simplă – o tencuială decorativă cu granulație diferită față de restul volumului. Tot din rațiuni financiare nu a mai fost realizată copertina de peste terasa etajului întâi, ceea ce a modificat ușor volumetria generală.

Compoziția arhitecturală reflectă relațiile diferite cu mediul înconjurător. Către sud, spre oraș, fațada se desfășoară sub forma unui dreptunghi sobru, perforat de ferestre pătrate de mari dimensiuni. Către nord, spre lac, o ramă ieșită în consolă încadrează planul principal al fațadei, ritmat de uși-fereastră dispuse alternativ. Această geometrie conferă construcției o expresie echilibrată și o prezență discretă în peisajul malurilor de sud și de vest ale lacului – o reinterpretare contemporană, clară și luminoasă a cutiei moderniste albe ascunse printre arbori.

Interiorul și o parte din detaliile exterioare – precum balustradele din fier forjat – trădează o viziune mai tradițională, diferită de minimalismul modern al conceptului inițial, însă inserția urbană rămâne coerentă și bine proporționată, în ciuda contextului dificil și eterogen al zonei. (arhitecții Maria Mădălina Iftimi și Dorin Ştefan Adam)

Referințe:

- [Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022] - mențiune "Vila George Negropontes - Floreasca???" la pag. 82
- Mulțumirile interlopilor către poporul român
- Am pregătit 200 de porții de ciolan cu fasole de 1 Decembrie. Mâncarea asta a devenit tradițională de Ziua Națională, așa cum micii au devenit tradiționali de 1 Mai – Dionisie Ionescu, owner restaurant
- Hotel Floreasca - Bienala Națională de Arhitectură București, 2012 > Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie
- Floreasca Hotel, Bucharest, Romania
- Hotelul Diesel clasa cu 4 stele a fost realizat de catre echipa Mobiclass cu un design clasic si chiar traditional romanesc
- Floreasca Hotel / Manadelucru
- Hotel Diesel (tur virtual)
- Cel mai scump teren vândut vreodată de RA-APPS. Cu vedere spre vilele prezidențiale din Primăverii

2024:

2009:

## Specialiști
**Arhitectură:** Alexandru Zaharia (?); Octav Doicescu (?)

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/mircea-aliade-113