Arhitect Alexandru Zagoritz (1881–1916), născut la Mănești-Prahova, a fost coleg de liceu la Ploiești cu Toma T. Socolescu și s-a dovedit un iscusit desenator. După ce obține diploma de la Școala Superioară de Arhitectură din București, are ocazia să construiască în stil neoromânesc. Lucrări: Terminarea lucrărilor de restaurare de la Biserica Stavropoleos, începute de I. Mincu, Casa N. Cincu, str. Popa Tatu nr. 56 și locuința proprie, Splaiul Kogălniceanu nr. 25, București, Casa dr. Petrescu din Ploiești. Moare tânăr în Primul Război Mondial, la care a participat ca voluntar. A colaborat în ultimii ani de viață cu Nicolae Ghica-Budești la începerea lucrărilor la Muzeul Național de Artă din șos. Kiseleff (început în 1913) – azi Muzeul Țăranului. (Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880–2010, Editura Rentrop & Straton, 2014)
*
Descendent după tată al unei familii de origine aromână, Alexandru Zagoritz s-a născut la Măneşti, la 31 mai 1881. Urmează studiile la Ploieşti, cele primare la Şcoala nr. 3, apoi Liceul „Sf. Petru şi Pavel”, pe care îl absolvă în 1901. În liceu a manifestat o deosebită aplecare spre studiul literaturii, geografiei şi desenului. Îndemnurile repetate ale fostului său coleg, Toma T. Socolescu, precum şi pasiunea desenului îl determină să se înscrie în 1902 la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. Se face repede remarcat de profesorii săi, în special de Ion Mincu, principalul exponent şi promotor al stilului neoromânesc în arhitectură.
Diplomat al Şcolii Superioare de Arhitectură, Alexandru Zagoritz se stabileşte în Bucureşti pentru a lucra în cadrul biroului de arhitectură al mentorului său, Ion Mincu. Scurta sa carieră de arhitect nu a fost lipsită de realizări importante. Timp de doi ani a supravegheat lucrările execuţiei Băncii Comerţului din Craiova (actualul sediu al Primăriei), din 1912 pe cele ale Muzeului de Artă Naţională (actualul sediu al Muzeului Ţăranului Român), pentru ca din 1914 Comisiunea Monumentelor Istorice să-l însărcineze pe Zagoritz la conducerea lucrărilor de restaurare a bisericii Stavropoleos, începute de Mincu în 1903.
Diplomat al Şcolii Superioare de Arhitectură, Alexandru Zagoritz se stabileşte în Bucureşti pentru a lucra în cadrul biroului de arhitectură al mentorului său, Ion Mincu. Scurta sa carieră de arhitect nu a fost lipsită de realizări importante. Timp de doi ani a supravegheat lucrările execuţiei Băncii Comerţului din Craiova (actualul sediu al Primăriei), din 1912 pe cele ale Muzeului de Artă Naţională (actualul sediu al Muzeului Ţăranului Român), pentru ca din 1914 Comisiunea Monumentelor Istorice să-l însărcineze pe Zagoritz la conducerea lucrărilor de restaurare a bisericii Stavropoleos, începute de Mincu în 1903. (muzeograf Adrian STAN)
Referințe:
Mai 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.