Casa Constantin M. Sipsom (Sipsomo) din Bd. Lascăr Catargiu 36 se remarcă în cadrul bulevardului prin tipologia volumetrică specifică parcelelor de colț, caracterizată prin dinamism și asimetrie. Tratarea decorativă este unitară, însă cele doua fațade lungi prezintă imagini diferite, ce se datorează contrastului dintre liniaritatea fațadei dinspre bulevard și multitudinea de decroșuri ale fațadei din spate. Fațada principală este tratată asimetric, fiind separată în trei zone distincte, fiecare dintre ele caracterizate printr-o simetrie locală. Astfel, o primă porțiune, către Piața Romană, ocupă mai mult de jumătate din suprafața fațadei și este împarțită în trei registre verticale prin intermediul a trei rânduri de goluri. La parter sunt ferestre înalte, terminate în arcadă, cu ancadramente simple din piatră și cu parapete decorate cu baluștri, iar la etaj de asemenea ferestre înalte, dar drepte la partea superioară, fără ancadramente, și cu balcon franțuzesc. Aceste verticale puternice, corespondente golurilor, se continuă cu lucarne la mansardă, respectiv cu ferestre scunde la demisol. (Alexandru Buzatu)
Referințe:
- B-dul Lascăr Catargiu nr. 36, casa C. M. Sipsom - prezentare imobil (arhiva UAIM)
- Oana Marinache, volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019
- Începuturile Bulevardului Lascăr Catargiu
- Elemente distincte ale bulevardului Lascăr Catargiu
- Bulevardul Lascăr Catargiu - arhiva de studii (Coordonare arhive online DITACP Prof. dr. arh. Anca Brătuleanu)
- Bulevardul Lascăr Catargiu – studiu de evoluție istorică a zonei
- O plimbare pe bulevardul Lascăr Catargiu: atmosferă relaxată, vile burgheze monumentale
- Sub ochii mei (Andrei Pippidi despre Bv. Lascăr Catargiu și strada Visarion)
- Istorioare bucureștene (Visarion și Lascăr Catargiu)
- Moise Sonnenfeld-Câmpeanu - Arhiva de Arhitectură
- Din portofoliul arhitectului Moise Sonnenfeld-Câmpeanu - Revista Arhitectura 1935
- Înrudirea Nacu – Sipsom – Vermeulen prin trei profesori ai Facultății de Drept din București. Pagini din scrisori
ChatGPT on the architectural style of the building Casa C. M. Sipsom at Bd. Lascăr Catargiu nr. 36, by architects M. Sonnenfeld and M. Goldmann, year 1909: Casa C. M. Sipsom is an exemplary representation of Belle Époque architecture, which is characterized by its opulence and eclectic mix of historical styles. This style flourished in Europe during the late 19th and early 20th centuries, emphasizing ornamental richness and architectural refinement.
- Facade Composition: The facade of Casa C. M. Sipsom is symmetrically organized, a common trait in Belle Époque architecture. It is divided into several vertical bays, each featuring elaborate window frames and balconies. The use of pilasters and cornices enhances the verticality of the design, adding to its grandeur.
- Roofline and Mansard: The building features a mansard roof, typical of the Belle Époque period, which not only provides additional living space but also adds a distinct silhouette to the structure. Dormer windows punctuate the roof, providing light and ventilation to the attic space while contributing to the aesthetic appeal of the building.
- Decorative Elements: Ornamentation is lavish, with sculpted garlands, floral and foliate motifs, and intricate friezes that adorn the facade. This ornamental richness is typical of the Belle Époque's affinity for decorative arts, intending to convey luxury and prestige.
- Material Use: A combination of stucco for the walls and decorative stone for the trimmings and sculptural elements gives the building a rich textural quality. The contrast between the smooth surfaces of the walls and the detailed craftsmanship of the stone work emphasizes the architectural features.
- Windows and Balconies: Windows are typically tall and rounded or arched at the top, often framed with intricate moldings and supported by ornate iron railings on the balconies. These features not only enhance the building's elegance but also improve the interior's natural lighting and ventilation.
Casa C. M. Sipsom stands as a striking example of Belle Époque architecture in Bucharest, showcasing the lavish decorative trends and architectural innovations of the era. Its well-preserved facade and detailing continue to make it a significant architectural and cultural landmark on the city's landscape.
*
Născut la Iași, în ziua de 5 august 1875, Constantin M. Sipsom absolvă în 1892 Colegiul Național din Iași, iar apoi urmează Dreptul la București și își ia doctoratul la Paris. În 1896 se înscrie în Baroul Ilfov, iar în 1907 devine profesor de drept civil la Universitatea din București, precum socrul său. În 1940 devine profesor onorar. Pledează în procese celebre, precum Zappa, Wildermann, succesiunea Olmazu, succesiunea I. Kalinderu etc. Autor al unor lucrări cu rezonanță în epocă: „Obligațiunile naturale”, „Partajul descendent”, „Sesizarea D-lui Ministru al Justiției în chestiunea mult desbătută a naționalității Basarabenilor” (București, 1934). Publică în importante reviste juridice (Fresca justiției contemporane române 1935 484-486). Este reprezentant al României în importante organisme juridice internaționale, în special la Haga, privind drepturile naționalităților și minorităților, iar la 16 aprilie 1924 primește, din partea Franței, „Legiunea de Onoare” în grad de cavaler. Soţii Constantin M. Sipsom şi Elena născută Nacu (foto), căsătoriți în ziua de 15 octombrie 1901, locuiau în Bucureşti pe str. Vasile Lascăr Nr. 18, colț cu strada Fortunei, unde aveau o casă moștenită de la socru, pe locul căreia s-a construit apoi un bloc, iar urmașii au avut dreptul la un apartament, prin cedarea terenului. Iar strada Fortunei a devenit... strada Constantin Nacu! (George Trohani)
