În fișa de prezentare bine documentată a imobilului din Bd. Lascăr Catargiu 25 din arhiva de studii UAIM, Oana Albu menționează pe N. Ionescu proprietar (foarte probabil primul) și pe Ștef. Constantinescu arhitect al clădirii din Bd. Lascăr Catargiu 25 (am presupus că este vorba despre arhitectul Ștefan Constantinescu-Roda, care a avut lucrări în București în acea perioadă – n.r.).
Pe de altă parte, în Dicționar al Arhitecturii Românești Moderne – Arhitecți (literele D-H, pag. 138-139), arhitectul Eugen Grosu este menționat cu lucrarea „Vila Ciobanu, Lascăr Catargiu nr. 25, București (1925)”. Informația este preluată și în fișa de prezentare a arhitectului Eugen (E.) GROSU (GROSSU) de pe site-ul Centrul Cultural META. Mai mult, aici este publicată și o fotografie (reprodusă mai jos în text) cu o însemnare ce nu ridică semne de autenticitate și plasare în timp: „Propr. Dlui C. Ciobanu, Str. Lascăr Catargiu No 25, Arhitect Eug. GROSU”. Numai că vila din fotografie nu este cea prezentă din Bd. Lascăr Catargiu, și a niciuneia dintre clădirile existente acum pe Bd. Lascăr Catargiu, după verificările noastre. Oricum, pe marele bulevard din București nu există case sau blocuri cu o asemenea retragere. Foarte probabil, referirea de mai sus este legată de Strada Lascăr Catargiu de atunci, actuala stradă Biserica Amzei- dar nici acolo nu a putut fi identificată casa din poză.
*
Oana Marinache menționează „Nr. 25 Casa Av. Nicolae Ionescu, Arh. Ștefan Constantinescu, 1907-1908.” în volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019 (pag. 11). Continuă: În 1897 Ionescu începe să cumpere terenuri de la Rosa Meinl și Maria Teput. În 1898 ia un prim credit ipotecar de la C.F.U., urmat de altele în 1907 și 1909; le achită în 1929. În 1901 mai ia o porțiune de teren de la ing. Ion Vineri, care îl achiziționase în 1898 de la caretașul Frantz Bleche care la rândul său devenise proprietar în 1854 de la văduva polcovniceasa Craioveasca. În 1938 aici locuia Dr. boli interne Gruia Ionescu.
*
Notă: Este posibil ca să apară confuzii legate de numele Nicolae Ionescu: Pe lângă N. Ionescu menționat de Oana Albu ca proprietar al clădirii din Bd. Lascăr Catargiu 25, mai există unu Nicolae Ionescu (ulterior Porsenna), cel care a construit clădirea alăturată, lipită de aceasta, la adresa Bd. Lascăr Catargiu 27 - vezi textul lui Harry Knight: Nicolae Ionescu s-a născut în Capitală pe data de 13 ianuarie 1892. Tatăl său îi schimbă numele de familie în Porsenna, inspirat fiind de personalitatea regelui etrusc cu același nume. Nicolae Porsenna este o personalitate complexă a lumii interbelice din România. Avocat, poet, jurnalist, scenarist, producător de filme, înființează alături de Demostene Botez, Ion Vinea și Pamfil Seicaru ziarul ieșean Arena. Cel mai cunoscut film al său este "Se aprind făcliile", unde este producător dar și scenarist, filmul fiind o adaptare a volumului cu același nume scris de Prosenna în 1923. În rolul principal s-a aflat marele George Vraca. Este arestat de comuniști în 1957, fiind eliberat în 1964. În anul 1934, alături de soția sa, avocata Zoe Porsenna își construiește locuința din Capitală în Bd. Lascăr Catargiu 27. Un elegant imobil proiectat de arhitectul D. Petrescu Gopes. (Harry Knight)
*
Din punct de vedere stilistic, edificiul (Vila N. Ionescu din Bd. Lascăr Catargiu 25) se încadrează în stilul eclectic. Fațada principală, tratată asimetric, este subîmpărțita în trei registre verticale. Astfel, primele două travee (de la stânga la dreapta) primesc o tratare identică, în contrast cu cea de-a treia, care are rolul unui accent vertical în cadrul compoziției volumetrice. În cazul ferestrelor, se remarcă o diferențiere între cele de la parter și cele de la etaj, acestea din urmă primind decorații în zona ancadramentelor – împletituri sub forma de ciucuri. Tot la nivelul ferestrelor sunt de semnalat balcoanele franțuzești cu parapet din fier forjat, atât la parter cât și la etaj, cu observația ca cele de la etaj sunt de inspirație Art Nouveau. In zona cornișei, ornamentația se realizează prin consolete, profilaturi si o friză decorativă. O particularitate ar fi modificarea geometriei cornișei în traveea corespunzătoare accesului, în sensul în care cornișa preia, în acea zonă, forma curbă a ferestrei înalte de la etaj, încadrând cu aceasta ocazie și un ornament vegetal de mari dimensiuni. (Oana Albu)
Referințe:
- Fișa de prezentare a imobilului din Lascăr Catargiu 25 din arhiva de studii UAIM
- Oana Marinache, volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019 (mențiune la pag. 13)
- Începuturile Bulevardului Lascăr Catargiu
- Elemente distincte ale bulevardului Lascăr Catargiu
- Bulevardul Lascăr Catargiu - arhiva de studii (Coordonare arhive online DITACP Prof. dr. arh. Anca Brătuleanu)
- Bulevardul Lascăr Catargiu – studiu de evoluție istorică a zonei
- O plimbare pe bulevardul Lascăr Catargiu: atmosferă relaxată, vile burgheze monumentale
- Sub ochii mei (Andrei Pippidi despre Bv. Lascăr Catargiu și strada Visarion)
- Istorioare bucureștene (Visarion și Lascăr Catargiu)
- Ștefan Constantinescu-Roda - comentariu critic
- Arhitect Eugen (E.) GROSU (GROSSU) - comentariu critic (aici este mențiunea „Vila Ciobanu, Lascăr Catargiu nr. 25, București (1925)”, cu fotografie)
ChatGPT on the architectural style of the building Vila N. Ionescu at Bd. Lascăr Catargiu 25, Bucharest, by architect Ștefan Constantinescu, year about 1910: The architectural design of Vila N. Ionescu reflects an Eclectic style embellished with Art Nouveau influences. This eclectic approach incorporates various stylistic elements that harmonize traditional and modern motifs.
- Facade Composition: The facade showcases a symmetrical arrangement typical of Eclectic architecture, where balance and proportion are key elements. It is adorned with ornate detailing and sculptural elements that bring depth and richness to the structure.
- Roof and Gables: The building features a complex roofline with gabled roofs and a central dome-like structure, which adds an element of grandeur and vertical emphasis typical of the Eclectic style.
- Material Use: A mix of materials such as exposed brick, decorative stonework, and intricate ironwork are used across the facade. This material diversity is characteristic of Eclectic architecture, aiming to showcase craftsmanship and luxury.
- Decorative Elements: Ornamental features like sculptures, moldings, and friezes are prevalent, and these often include motifs derived from nature, showcasing the Art Nouveau influence. The integration of organic forms and flowing lines into the architectural details highlights the building’s artistic aspect.
The first floor of the building is distinctly characterized by its Art Nouveau influences, which focus more on decorative arts within the Eclectic framework.
- Windows and Doors: The first floor features large arched windows and doorways. These openings are framed with elaborate stonework, emphasizing natural and organic patterns. The arches themselves are typical of Art Nouveau, aiming to mimic natural forms.
- Iron Balconies: The iron balconies exhibit intricate, curvilinear designs that incorporate floral and foliage motifs. This kind of ironwork not only serves as a functional element but also as a significant decorative feature.
- Stonework Detailing: Surrounding the windows and doors, the stonework includes detailed carvings that echo the natural world, with leaves, vines, and flowers that seem to grow from the building itself.
- Facade Decor: The facade of the first floor is richly decorated with bas-relief panels and ornate moldings that enhance the textural quality of the building. These elements are designed to capture light and shadow dramatically, creating a visually engaging experience.
Overall, Vila N. Ionescu is a notable example of how architectural styles can be blended to create a building that is both architecturally significant and aesthetically pleasing, reflecting the cultural and artistic aspirations of its era.
