Blocul Băicoianu avea un aer occidental şi, aşa cum îi este numele, a aparţinut familiei Băicoienilor. Acum, din păcate, blocul este deteriorat, murdar, tencuiala căzută, ar trebui renovat şi consolidat, mai ales că a cunoscut multe vicisitudini: cutremure, bombardamente. Rămâne totuși un reper al stilului de viaţă interbelic.
Pe terenul pe care se află acum blocul această famillie avea un mic palat. Proprietarul său, generalul Băicoianu, era fiul nelegitim al domnitorului Alexandru Ghica. Clădirea a fost vândută pe la mijlocul deceniului anilor ’30, în timpul domniei lui Carol al II-lea iar pe terenul respectiv avea să se clădească un bloc de apartamente, cu mai multe etaje, foarte modern pentru acele timpuri şi care avea să fie cunoscut sub numele de blocul Băicoianu.
Proiectul de arhitectură a fost opera lui Alexandru Th. Crivez, aşa cum scrie pe placuţa cu numele arhitectului aflată pe zidul blocului. Constructorul imobilului a fost cunoscutul inginer Liviu Ciulei, tatăl regizorului cu acelaşi nume care avea să devină un nume de rezonanţă în cinematografia românească.
La venirea comunismului apartamentele din bloc au fost naţionalizate iar după Revoluţie o parte din acestea au fost retrocedate iar altele au fost cumpărate de chiriaşi. În bloc au locuit personalităţi importante, între care Zoe Băicoianu sau Dan Amedeo Lăzărescu. Unele făceau parte din structurile de conducere ale regimului trecut, cum a fost şeful protocolului de partid şi de stat Vasile Nicolcioiu. Zoe Băicoianu făcuse studii de sculptură la Paris şi a făcut parte din suita Reginei Maria la castelul de la Balcic. S-a căsătorit cu Boris Caragea cu care a realizat apoi cele mai reprezentative monumente ale epocii stalinist comuniste de la noi, între care şi statuia lui Lenin care a stat în faţa Casei Scânteii (actualmente clădirea Presei Libere) iar acum este depozitată în curtea Palatului Mogoşoaia.
Caracteristica specific arhitecturală este data de terasele care se retrag din ce în ce mai mult spre nivelele superioare. Se remarcă deasemenea şi uşa de la intrare în fier forjat în stil Art Deco ce începuse să fie la modă.
În ceea ce priveşte apartamentele, acestea sunt de 3 sau 4 camere (sau cum se spunea 2 sau 3 camere pe hol) şi denotă o o gestionare mai raţională a detaliului şi luxului în comparaţie cu casele şi vilele construite în aceeaşi perioadă. Moderne, spaţioase dar cu încăperi nu foarte mari (18, max. 20 de metri pătraţi), cu înălţime mare dar nu exagerată, finisaje de calitate, uşi pline acestea sunt caracteristicile acestor apartamente, în care accentul este pus mai mult pe funcţionalitate decât pe decoraţii. (Ion Diamandi)
*
La Nr. 24-26 a fost Casa Gen. Sergiu Băicoianu, colț cu str. Viișoara, Arh. Paul Gottereau, 1899. Parcelele au fost toate adjudecate de generalul Sergiu Băicoianu (1841-1934). Terenurile rezultaseră din fostele proprietăți expropriate ale lui Moise Sorescu, Petre Mueller, Maria Popescu și Filică Alexi. Generalul, căsătorit cu Eufrosina Văleanu (1855-1929), a avut patru copii, Maria, Eliza, Gheorghe și Ion. Fusese expropriat, la rândul său, din Piața Romană, unde avusese o casă proiectată de același arh. Gottereau.
Referințe:
- Blocul Băicoianu, un simbol al stilului de viață interbelic din București
- Oana Marinache, volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019
- Începuturile Bulevardului Lascăr Catargiu
- Elemente distincte ale bulevardului Lascăr Catargiu
- Bulevardul Lascăr Catargiu - arhiva de studii (Coordonare arhive online DITACP Prof. dr. arh. Anca Brătuleanu)
- Bulevardul Lascăr Catargiu – studiu de evoluție istorică a zonei
- O plimbare pe bulevardul Lascăr Catargiu: atmosferă relaxată, vile burgheze monumentale
- Sub ochii mei (Andrei Pippidi despre Bv. Lascăr Catargiu și strada Visarion)
- Istorioare bucureștene (Visarion și Lascăr Catargiu)
- Alexandru Crivez (Arhiva de Arhitectură)
- Arhitectura Moderna din Romania in perioada 1920-1940
August 2023:
ChatGPT on the architectural style of the building Blocul Băicioanu at Bd. Lascăr Catargiu 24-26, Bucharest, by architect Alexandru Crivez, year 1937:
The Blocul Băicioanu, designed by Alexandru Crivez and constructed in 1937 by Liviu Ciulley, embodies elements characteristic of the Art Deco architectural style. This style is noted for its rich colors, bold geometric shapes, and lavish ornamentation. However, the building in question presents a somewhat restrained interpretation of Art Deco, indicative of the transition into more functional and simplified architectural designs that became prevalent approaching the mid-20th century.
The façade features a symmetrical design that is typical of Art Deco, with structured, geometric forms that create a sense of order and balance. The balconies and window frames often include linear decorations that emphasize the horizontal and vertical lines, a staple of the Art Deco aesthetic. The use of reinforced concrete as a primary material allowed for larger windows and flatter roofs, which can be seen in the design of Blocul Băicioanu.
An interesting contemporary addition to the building is the presence of graffiti on its walls. This modern urban art form contrasts starkly with the historical architecture, creating a juxtaposition between the intended elegance of the Art Deco style and the spontaneous, often vibrant expressions of street art. This graffiti might be viewed as detracting from the architectural heritage, or alternatively, as adding a layer of contemporary history and culture to the structure.
