# Blocul Lizica și Radu Lăzăreanu

Adresă: Str. Ion Campineanu nr. 21, Sector 1, Cartierul Centru - Cișmigiu, București
An construcție: 1946
Tip ansamblu: Blocuri
Tip clădire: 6-12 niveluri
Stil arhitectural: Modernist interbelic
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Imobilul Lăzăreanu din strada Ion Câmpineanu nr. 21, București, construit în 1945–1946 după proiectul arhitectului Gustav N. Marcuzon (Gusti), este un imobil de raport multifuncțional ridicat pe locul a două clădiri distruse de bombardamentele din 1944, reunind magazine, birouri, bar-restaurant, cinematograf și locuințe pe etajele 3–8, și găzduiește din anii 60 Cinemateca Română.

## Articol
Imobilul Lăzăreanu/ Lăzărescu — Str. Ion Câmpineanu nr. 21, București

Articolul-sursă „Mixitate funcțională în Bucureștiul interbelic. Imobilul Union (Lăzărescu)", semnat de Daniela Puia (text și foto), publicat în revista Arhitectura 1906 în aprilie 2019, și documentele de arhivă pe care se sprijină acesta indică în mod clar că numele proprietarilor a fost Lăzăreanu (soții Lizica și Radu Lăzăreanu), iar imobilul este denumit în text alternativ „Imobilul Union (Lăzărescu)" — „Lăzărescu" apărând ca formă coruptă/populară a numelui de familie. Denumirea corectă documentar este Imobilul Lăzăreanu, uneori scris și blocul Lăzăreanu.

Context urban și lot

Strada Ion Câmpineanu (denumită până în perioada interbelică strada Regală) este una dintre arterele secundare ale centrului Capitalei, în axul nord-sud al acestuia, paralelă cu Calea Victoriei și cu Bulevardul Nicolae Bălcescu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, mai precis în 1893, când lua naștere proiectul de sistematizare a Bucureștiului cunoscut sub denumirea de „planul Orăscu", arhitectul Alexandru Orăscu aprecia că zona centrală a bulevardului va avea un caracter funcțional particular — „case administrative, de speculă și distracție". Această previziune s-a adeverit pe deplin în perioada interbelică, când lungul bulevardelor și al străzilor principale din centru s-a populat cu imobile mari multifuncționale.

Terenul de pe strada Ion Câmpineanu nr. 21 era ocupat, înainte de 1944, de două clădiri. Acestea au fost distruse în urma bombardamentelor din 1944, care au lovit masiv centrul Capitalei. Bombardamentele anglo-americane din perioada 4 aprilie–10 august 1944 au cauzat la nivelul întregului oraș, conform datelor istorice, peste 5.224 de morți, 5.482 de răniți și 43.565 de sinistrați, distrugând sau avariind mii de clădiri, inclusiv în zona centrală a Capitalei.

Proprietari și investiție

Imobilul a fost ridicat de soții Lizica și Radu Lăzăreanu ca imobil de raport — categorie de investiție pe termen lung în zona centrală, reunind funcțiuni rezidențiale, comerciale, de birouri și de spectacol. În ansamblu, imobilul cu toate funcțiunile sale reprezenta o investiție, iar proprietarii au vândut sau închiriat spațiile unor persoane private și unor societăți comerciale chiar din timpul desfășurării lucrărilor de construcții.

De exemplu, în 1947, mai multe spații erau deținute de Fabrica românească de becuri Tungsram, Fabrica de Sticlă Ardeleană, Luco — întreprindere de lucrări publice și construcții — și Metal Lux. În același timp, proprietari privați dețineau mai multe apartamente. În 1950, Nicolau Aurel deținea șapte apartamente, iar Sotemlis Vasile, trei apartamente. Tot în 1950 se afla aici sediul principal al Aero Export — întreprindere de stat pentru comerț exterior.

Arhitect: Gustav N. Marcuzon (Gustav Gusti)

Proiectul de arhitectură a aparținut lui Gustav N. Marcuzon, cunoscut ulterior sub numele de Gustav Gusti, după schimbarea numelui de familie adoptată în 1945. Arhitectul Gustav Marcuzon, născut în 1910 la București, a absolvit Academia de Arhitectură din București în 1934. A fost profesor și șef al Catedrei de Urbanism a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu" din București, unde a predat cursul de Teoria Urbanismului. În 1945 și-a schimbat numele de familie din Marcuzon în Gusti. A fost vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Arhitectură și Construcții, a condus Institutul Central de Studii pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare (ISCAS) și a fost reprezentant al României la ONU în probleme de sistematizare urbană și regională.

Ulterior, Gustav Gusti a făcut parte din comitetul de conducere al Uniunii Arhitecților din RPR, alături de personalități precum Petre Antonescu, Octav Doicescu, Horia Maicu și Duiliu Marcu, ocupând în cadrul sistemului profesional postbelic poziții administrative de prim rang. A publicat volumul Arhitectura în România (Editura Meridiane, 1965), lucrare de referință pentru arhitectura epocii.

Date de construcție

Proiectul de arhitectură a fost realizat în 1945, iar lucrările de construcție s-au desfășurat în 1945–1946. Imobilul a fost ridicat pe locul celor două clădiri distruse de bombardamente, în zona cea mai valoroasă a centrului bucureștean, la câteva zeci de metri de intersecția cu strada Academiei.

Descriere arhitecturală și program funcțional

Construcția răspundea cerințelor zonei centrale prin mixitate funcțională completă: spații de locuit — garsoniere și apartamente cu mai multe camere —, birouri, magazine, sală de cinematograf și bar-restaurant, alături de toate anexele, dependențele și spațiile tehnice necesare: camere pentru servitori, pivnițe, spălătorii, uscătorii, centrală termică. Spațiile comerciale ocupau nivelurile parterului și subsolului, birourile etajele 1 și 2, iar locuințele etajele 3–8 și mansarda. La parter, erau amenajate spații pentru șase magazine cu acces individual direct din strada Câmpineanu. Fiecare magazin dispunea de un spațiu propriu de depozitare situat la subsolul clădirii, accesibil prin intermediul unei scări elicoidale.

Sala de cinematograf a beneficiat de o soluție arhitecturală distinctă: accesul se realiza tot din strada Câmpineanu, intrarea fiind retrasă pentru a asigura o zonă protejată intermediară care conecta strada cu spațiul public interior. Sala a fost proiectată cu o dispunere aparte — la nivelul parterului se făcea accesul la balcon, iar nivelul sălii și al scenei se afla la cota subsolului. La parter și la subsol, sala era precedată de hall-uri cu vestiare și grupuri sanitare.

Curtea laterală amenajată în zona de sud-est a parcelei continua spațiul public pietonal al străzii Câmpineanu, nefiind prevăzută cu niciun fel de împrejmuire față de aceasta. Din curte se făcea accesul spre spațiile destinate restaurantului, birourilor și locuințelor. Intrările erau individualizate și eficient distribuite: prima conducea la barul-restaurant de la subsol — dotat cu sală amplă, vestiare, grupuri sanitare, oficiu și bucătărie cu acces de serviciu —, a doua asigura accesul la birourile de pe etajele 1 și 2, iar a treia deschidea spre spațiile de locuit de pe etajele 3–8 și mansardă, printr-un hol amplu cu scară și lifturi principale. Mansarda era rezervată locuințelor-studio pentru artiști.

Evoluție postbelică

Evoluția funcțională a imobilului după naționalizarea din 1950 a urmat tiparele comune ale epocii. În spațiul sălii de spectacole funcționează din anii '60 Cinemateca Română, iar spațiile de la parter spre bulevard au fost și sunt încă destinate magazinelor, fără a mai folosi accesul în subsol care le fusese atribuit inițial. Spațiul din subsol în care a funcționat o vreme barul-restaurant nu mai este utilizat ca atare. Începând din 1950, toate spațiile de birouri de la etajele superioare au fost transformate treptat în locuințe. Astăzi, o parte dintre acestea au redevenit spații destinate serviciilor — birouri de traduceri sau apartamente de închiriat în regim hotelier pentru afaceri sau turism.

Sursă principală

Daniela Puia, „Mixitate funcțională în Bucureștiul interbelic. Imobilul Union (Lăzărescu)", dosar tematic, text și foto, publicat în revista Arhitectura 1906 (arhitectura-1906.ro), aprilie 2019, cu referințe la: Arhiva Primăriei Municipiului București, Fond I Galben, Dosar 219/1945, și la abonații S.A.R. de Telefoane București și jud. Ilfov, august 1937.

Referințe:

- Mixitate funcțională în Bucureștiul interbelic. Imobilul Union (Lăzărescu) (Arhitectura 1906)

August 2023:

## Specialiști
**Arhitectură:** Gustav N. Marcuzon

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/ion-campineanu-21