# Casa Sofia Suțu / Sion - Balș

Adresă: Str. Ion Brezoianu nr. 31-33, Sector 1, Cartierul Centru - Cișmigiu, București
An construcție: 1899
Tip ansamblu: Case/Vile
Tip clădire: 2-5 niveluri
Stil arhitectural: Neoclasic
Etichete: arhitectura, arhitect, modernist, artdeco, patrimoniu, monument istoric, risc seismic

## Descriere
Familia Sion a avut un proiect imobiliar interesant în zona Grădinii Cișmigiu, o parcelare privată deschisă din str. Brezoianu. În 1899 aici se va ridica o reședință proiectată de arhitectul olandez Josef Schieffeleers, care conducea Societății Române de Lucrări și Construcții Publice, casa fiind apoi vândută în 1905 inginerului Gheorghe Balș, care o va și extinde.

## Articol
Casa Balș (fosta casă Sion): Casa Balș din București, construită în jurul anului 1899 după planurile arhitectului Josef Schiffeleers pentru familia Sion și extinsă ulterior de inginerul Gheorghe Balș, este o reședință neoclasică reprezentativă pentru dezvoltările imobiliare din zona Cișmigiu la începutul secolului XX. Terenul pe care se află casa a făcut inițial parte din proprietățile lui C. Cantacuzino, fiind vândut în 1876 lui Const. Iliad Capeleanu și ulterior fragmentat prin mai multe tranzacții succesive. În 1877 o parte ajunge la Ghiță Hagi Teodorache, iar din 1881 proprietar devine poetul Gheorghe Sion, descendent al unei vechi familii boierești moldovenești, căsătorit cu Elisa.

Familia Sion, bine integrată în elitele culturale și sociale ale epocii, a inițiat aici un proiect imobiliar ambițios, conceput ca o parcelare privată cu acces din strada Brezoianu. Elisa Sion, rămasă văduvă, solicită în 1899 alinierea terenului în vederea construirii unei reședințe. În jurul anului 1899–1900 este realizată casa principală, într-un stil neoclasic sobru, specific epocii. Planurile poartă ștampila Societății Române de Lucrări și Construcții, ceea ce permite atribuirea proiectului arhitectului olandez Josef Schiffeleers, una dintre figurile importante ale arhitecturii bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Construcția respectă reglementările urbanistice ale momentului, fiind retrasă de la aliniament și beneficiind de o amplasare care îi conferă un caracter reprezentativ.

În același an, Elisa Sion inițiază și construirea unei a doua case pe același teren, amplasată mult mai retras, spre Grădina Cișmigiu, la o distanță de peste 20 de metri față de strada Brezoianu. Acest proiect este realizat după planurile arhitectului Richard Kraft. Clădirea apare în planurile cadastrale din 1911 ca aparținând Societății Germane, însă nu s-a păstrat până în prezent. În 1905, proprietatea este vândută inginerului Gheorghe Balș, căsătorit cu prințesa Maria „Mariette” Știrbey, care transformă casa într-o reședință de rang înalt. În 1932 sunt realizate modificări importante, sub coordonarea arhitectului Dem Săvulescu, care introduce elemente de limbaj Art Deco și adaptează clădirea pentru funcțiuni bancare. În această perioadă, imobilul devine sediu al Băncii Centrale Cooperative, marcând trecerea de la o reședință aristocratică la un spațiu instituțional.

*

Familia Sion a avut un proiect imobiliar interesant în zona Grădinii Cișmigiu, o parcelare privată deschisă din str. Brezoianu. Terenurile fuseseră ale lui C. Cantacuzino, iar moștenitorii săi le-au vândut în 1876 lui Const. Iliad Capeleanu. În 1877 are loc vânzarea unei porțiuni de teren către Ghiță Hagi Teodorache, pentru ca din 1881 proprietar să devină poetul Gheorghe Sion (1822-1892), descendentul unei familii boierești moldovenești, căsătorit cu Elisa. Cuplul a avut un fiu, Demir, mort la numai 23 de ani și două fiice, pe Maria (viitoarea doamnă Mateiu Caragiale) și Florica (viitoarea doamnă Eugen Voinescu, căsătorită cu celebrul diplomat și pictor). În 1899 aici se va ridica o reședință proiectată de arhitectul olandez Josef Schieffeleers, care conducea Societății Române de Lucrări și Construcții Publice, casa fiind apoi vândută în 1905 inginerului Gheorghe Balș, care o va și extinde. (Oana Marinache)

*

Nr.31 colț cu Intrarea Rigas: 1894 pictorul Eugen Voinescu, ginerele familiei Sion, cere permisiunea de a deschide o stradelă lată de 7 m. pe terenul de la nr. 17 unde urma să clădească 8 case (teren 2800 m.p.); autoritățile considerau că deschiderea aleii spre Cișmigiu nu era nici legală, nici necesară; exista pericolul să se constituie servitute de intrare în grădina public; totuși îi impun lățirea străzii la 10 m. și să redepună planul de parcelare, urmând ca proprietarul săîși asume cheltuielile de pavaj („pavagiul de pietoni"), iluminat și canalizare; Consiliul comunal îi aprobă parcelarea cu condiția introducerii canalizării, conductei de apă și de gaze. 1899 doamna Sion anunță autoritățile că vrea să facă și o casă spre grădina publică, deci retrasă la peste 20 m. față de strada Brezoianu; de data aceasta proiectul poartă ștampila arh. Richard Kraft; în planul cadastral din 1911 această casa era deja a Societății Germane. / În 1900 planurile casei Sion poartă ștampila Societății Române de Construcțiuni și Lucrări Publice, arh. Josef Schiffeleers/ 1905 Elisa Sion vinde casa din str. Brezoianu nr. 17/25 inginerului Gheorghe Balș (1868-1934) / 1909 proprietatea Balș este inclusă pe lista realizărilor lui Schiffeleers, când acordă interviul din revista „Printre hotare". Noul proprietar era și el descendentul unei familii boierești din Moldova, fiind căsătorit din 1897 cu prințesa Maria „Mariette" Știrbey (1876-1963), cu care va avea patru copii. / Banca Centrala Cooperativă: 1932 modificări, elemente Art Deco, instalații Fr. Sulzer, arh. Dem Săvulescu (Oana Marinache, Arhitur – Strada Brezoianu și zona Grădinii Cișmigiului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2024)

Referințe:

- [Oana Marinache, Arhitur – Strada Brezoianu și zona Grădinii Cișmigiului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2024] (volum tipărit)
- [Georgeta Filitti, Bucureștiul grecesc, Ed. Omonia, București, 2022] (volum tipărit) - mențiune "Casa Sofiei Suțu"
- [Oana Marinache, Josef Schiffeleers – destinul unui arhitect olandez în România, Editura Istoria Artei, București 2020] (volum tipărit)
- Top trei clădiri, trei arhitecți pe strada Brezoianu. (State Baloșin)
- Joseph Schiffeleers - destinul unui arhitect olandez în România
- Josef Schiffeleers, arhitectul Eforiei Spitalelor Civile
- Arhitect Joseph Schiffeleers
- Josef Jacob Schieffeleers - traseu urban

Mai 2024:

## Specialiști
**Arhitectură:** Joseph Schiffeleers; Dem Săvulescu (††) (modificări, elemente Art Deco, 1932)

Sursă: https://www.propertyindex.ro/residential/ion-brezoianu-31-33