Intrarea Iosef Pilsudski 5

Parcelarea Năstăsescu (Aleea Năstăsescu/ lntrarea Polonă/ Intrarea mareșal Pilsudski)

Parcelare privată, inițiată de proprietarul și antreprenorul Ioniță Năstăsescu, compusă din 9 case asemănătoare, și contemporană cu cea din apropierea Cișmigiului, a antreprenorului Frantz Boehacker (vezi ArhiTur nr. 7). Construcțiile sunt proiectate două câte două față în față, de o parte și de alta a aleii care se deschide din strada Polonă, cap de perspectivă fiind cel de-al nouălea imobil. La fel ca în cazul lui Boehacker, efortul financiar și constructiv fiind destul de mare, casele sunt ridicate în etape, de-a lungul anilor 1896-1897. Aleea are o lățime de 16 m, iar retragerea casei centrale este la 30 m. de stradă. Autoritățile recomandau închiderea cu porți, dar și separarea fiecărei curți (ceea ce nu s-a realizat), introducerea canalizării și a apei pentru fiecare casă. Proprietarul a fost expropriat pentru alinierea străzii Polone. În 1901 realiza stâlpii de iluminat pe aleea proprie. Ansamblul prezintă elemente arhitecturale neoclasice și rămâne unul dintre cele mai bine păstrate exemple de parcelări private de la sfârșitul secolului al XlX-lea. (Oana Marinache - ARHITUR, Parcelări publice și private I, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)

Referințe:

• Oana Marinache - ARHITUR, Parcelări publice și private I, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019

Iulie 2019:

ChatGPT despre stilul arhitectural al clădirii dinIntrarea Iosef Pilsudski 5:

Stilul arhitectural al clădirii pare a fi neo-clasic sau neo-renascentist, comun în multe clădiri rezidențiale urbane europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Iată câteva detalii tehnice observate:
Cu siguranță! Să aprofundăm detaliile arhitecturale și elementele observate în imagini:

Analiză arhitecturală detaliată:

1. Compoziția clădirii:
- Masa și proporții: Clădirea are o masă echilibrată cu o orientare verticală puternică. Proporțiile sunt clasice, cu o structură de bază, mijlocie și superioară clară.
- Accentul vertical: Ferestrele și pilaștrii înalți sporesc verticalitatea structurii, atrăgând privirea în sus.

2. Elemente de fațadă:
- Quoins: Colțurile clădirii prezintă chens (blocuri de zidărie la colțul pereților), care sunt adesea folosite în arhitectura neoclasică pentru a oferi clădirii un sentiment de soliditate și permanență.
- Arhitrave: ferestrele sunt încadrate de arhitrave, care sunt muluri elaborate decorate care adaugă un sentiment de profunzime și măiestrie.

3. Caracteristici decorative:
- Friză ornamentală: sub cornișă, există probabil o friză ornamentală, care poate include motive decorative, cum ar fi ghirlande, modele florale sau triglife, deși nu sunt pe deplin vizibile în imagini.
- Ferestrele pot avea cheie de boltă în partea de sus a arcelor lor, adăugând detaliilor clasice.

4. Detalierea acoperișului:
- Streașinile în deasupra sunt susținute de brackets și dentile decorative, tipice influențelor italiene în stilul neo-clasic mai larg.
- Elemente pentru acoperiș cu frontoane: În timp ce structura principală a acoperișului este plată, există elemente cu frontoane deasupra ferestrelor centrale, adăugând complexitate estetică și măreție.

5. Intrare:
- Înconjurarea ușii cu fronton: intrarea principală este adesea evidențiată de o împrejmuire a ușii cu fronton, care poate prezenta elemente decorative precum pilaștri sau coloane care flanchează ușa.
- Fereastră din traversă: Deasupra ușii, ar putea fi o fereastră din traversă, adesea folosită pentru a permite luminii să pătrundă în intrare și decorată pentru a se potrivi stilului general.

6. Fenestrare:
- Arcade segmentare: unele dintre ferestre pot avea arcade segmentate, o caracteristică care îmbină atât funcția, cât și forma, permițând ferestre mai mari și mai multă lumină naturală.
- Ferestre cu cercevele cu bare de geam: ferestrele au probabil bare de geam care împart sticla în geamuri mai mici, o caracteristică comună în arhitectura neoclasică.

7. Materiale și finisaj:
- Finisaj stuc: exteriorul stuc este probabil fin texturat și vopsit într-o culoare neutră, care este atât adecvată din punct de vedere istoric, cât și atrăgătoare vizual.
- Accente de piatră: Clădirea poate încorpora accente de piatră în jurul ferestrelor și ușilor, sporind aspectul său clasic.

8. Împrejmuire și feronerie exterioară:
- Gard din fier forjat: gardul din fier forjat se adaugă la eleganța proprietății, cu designuri complicate care completează stilul arhitectural al clădirii.
- Poarta de Fier: Poarta de intrare, tot din fier forjat, este atât decorativă, cât și funcțională, contribuind la aspectul sigur și prestigios al clădirii.

9. Elemente contextuale:
- Cadru urban: clădirea este situată într-un context urban, probabil într-un cartier istoric în care predomină stiluri arhitecturale similare.
- Amenajare peisagistică: copacii maturi și verdeața din jurul clădirii îi sporesc atractivitatea estetică, oferind un contrast cu elementele arhitecturale structurate.

Context istoric și cultural:

- Influența stilurilor europene: stilul clădirii este puternic influențat de mișcările arhitecturale europene, în special de cele din perioadele Renașterii și barocului, care au fost reînviate în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
- Simbol de statut: Astfel de clădiri au fost adesea construite pentru clasele bogate și au servit ca simboluri ale statutului cultural și economic, reflectând gusturile și aspirațiile proprietarilor lor.

Concluzie:

Această clădire este un bun exemplu de arhitectură neoclasică, îmbogățită cu detalii care vorbesc despre semnificația sa istorică și culturală. Utilizarea simetriei, a mulurilor decorative și a proporțiilor clasice contribuie la aspectul său elegant și atemporal.